16 Ianuarie, 2007

Filipeni 3:14

Alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a Lui Dumnezeu în Cristos Isus.

Apostolul Pavel a scris că El făcea un singur lucru: uitând ce era în urma lui, se arunca spre ce era înainte. El nu se mai uita înapoi, căci oricât s-ar fi uitat înapoi nu ar fi putut face nimic. Trecutul trebuie să fie doar atât, trecut! Timpul nu se mai poate întoarce înapoi. Conştient de acest adevăr, Pavel se arunca spre ce era înainte şi alerga spre ţintă! Chemarea efectivă pe care Dumnezeu ne-a făcut-o şi prin care am ajuns la mântuire, are ca ţintă desăvârşirea noastră în Cristos. Când El se va arăta, noi vom fi ca El. Aceasta este ţinta alergării noastre. Sfântul Pavel alerga cu stăruinţă, nu se uita înapoi, ci considera trecutul ca şi un gunoi nevrednic de a fi amintit, având doar premiul chemării cereşti înaintea lui. Dumnezeu în bunătatea Lui ne-a făcut o chemare specială prin care am ajuns să-L cunoaştem, şi cunoscându-L am primit viaţa veşnică. Cei ce au viaţa veşnică, aleargă mereu spre premiul chemării, adică spre desăvârşire. Sunt piedici? Evrei 12:1 ne spune să le dăm la o parte. Va căuta păcatul să ne oprească din alergarea noastră? Desigur, dar prin Sabia Duhului noi îl putem învinge. Vor fi chemări străine, sau diferite “sirene” care vor să ne atragă privirile? Desigur! Nimic nu ar mai trebui să ne atragă privirile când ne gândim la momentul când vom urca pe podium alături de Domnul Isus care ne va da trupuri de slavă, coroane de învingere, şi un bun venit acasă! Este alergarea ta şi a mea la fel ca a apostolului Pavel? Ne însufleţeşte şi pe noi premiul chemării cereşti în fiecare zi? Facă Domnul ca azi toţi să alergăm cu bucurie spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti!