01 Iunie, 2008

Maleahi 4:6

El va întoarce inima părinților spre copii, și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc țara cu blestem!

Azi e ziua internațională a copilului. Mă rog ca Domnul să binecuvinteze pe toți copiii din lumea întreagă. Domnul să facă ca toți părinții să-și întoarcă inima spre copiii lor, și copiii să-și îndrepte inimile spre părinții lor. Și în vremea proorocului Maleahi și acum, creșterea copiilor a fost și este o slujbă deosebit de grea. Doar acei ce se întâlnesc cu Domnul, sunt capabili de a crește copii pentru slava Lui Dumnezeu. Aceștia se sprijinesc pe Domnul și pe ajutorul care vine de la El. Dumnezeu a spus că va trimite pe Ilie înainte de venirea Domnului Isus. Domnul Isus a lămurit cine a fost Ilie și anume: Ioan Botezătorul. Acesta a pregătit calea Domnului. El a predicat pocăința până când Irod i-a tăiat capul. Domnul Isus a continuat acelaș mesaj neaducând blestem, ci binecuvântare. Acum ne pregătim de a doua venire a Domnului, de aceea vă chem să ne rugăm pentru toate familiile creștine care sunt sub atacul celui rău. Cel rău a făcut și face ravagii în familiile creștinilor, dar Dumnezeu poate să-l oprească. Să mergem la casa de rugăciune și să-I aducem slavă Lui Dumnezeu pentru că El și-a întors inima spre noi. Să dea Domnul ca și noi toți să ne întoarcem inimile cu totul totului tot spre Dumnezeu!

31 Mai, 2008

1 Petru 3:8

Încolo, toți să fiți cu aceleași gânduri, simțind cu alții, iubind ca frații, miloși, smeriți.

Apostolul Petru a scris cuvintele acestea pentru a ne arăta importanța trăirii crezului nostru. Dacă suntem copiii Lui Dumnezeu, atunci trăsăturile Lui Dumnezeu exprimate în Domnul Isus, trebuie să ne caracterizeze și pe noi. Biserica Domnului trebuie să fie compusă din oameni care să fie conduși de gândul care era și în Cristos Domnul. Fiecare trebuie să simtă cu ceilalți. Domnul Isus a spus să plângem cu cei ce plâng și să râdem cu cei ce râd. Apostolul Petru a învățat să iubească pe frați, iar cei ce sunt frați cu Domnul Isus trebuie să iubească ca frații. Smerenia și mila sunt caracteristicile primordiale ale unui urmaș al Domnului Isus. Domnul Isus a spus să învățăm de la El, căci El este blând și smerit cu inima. Domnul Isus a arătat milă oamenilor, iar noi ca urmașii Lui trebuie să avem milă de cei ce nu sunt pe calea Lui Dumnezeu. Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute pe toți să fim ca El în tot ce spunem și facem!

30 Mai, 2008

Psalmul 30:1

Te înalț, Doamne, căci m-ai ridicat, și n-ai lăsat pe vrăjmașii mei să se bucure de mine.

Din fragedă copilărie am auzit acest verset cântat în biserica noastră. Era un frate care cânta cu atâta patos și credință aceste cuvinte. Oridecâte ori citesc Psalmul 30, gândul meu se duce la acel frate și la cântarea lui. Te înalț Doamne pentru totdeauna, căci meriți să fi înălțat de mine și de noi toți, fiindcă ne-ai ridicat din cea mai adîncă groapă în care am fost căzuți. Eram în cel mai mare noroi al păcatului, iar Domnul Isus a coborât la noi și ne-a ridicat, mărit să fie Numele Lui! Vrăjmașul sufletului nostru a dorit să ne răpună și ne-a răpus, până când El a venit în ajutorul nostru. De atunci, oricât diavolul dă târcoale, puterea Lui Dumnezeu ne ține mai mult decât biruitori. Diavolul ar fi vrut să ne țină legați pe veci, dar nu a putut, deoarece la Golgota a pierdut bătălia. Câștigătorul a fost Domnul Isus, care a luat victoria și a împărtășit-o cu toți cei care cred în Numele Lui! Dacă ești unul din cei care au fost ridicați, înalță-L pe Domnul! Iar dacă ești din grupa acelora care mai sunt în groapa păcatului, strigă la El chiar acum să-ți dea mântuirea și El te va ridica!

29 Mai, 2008

Ioan 10:5

Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.

Oile nu pleacă după străini. Ele nu cunosc glasul celor străini, de aceea ele nu merg după ei. Oile Domnului Isus fug după Domnul Isus și în același timp se feresc de vocile străine. Domnul Isus a venit ca să-Și dea viața pentru oile Lui. El este Păstorul Cel Bun, care așteaptă ca nici una din oile Lui să nu meargă după învățători străini sau învățături străine. Cuvintele Domnului Isus exprimă confidența pe care El o avea în ceea ce Tatăl I-a spus. Dumnezeu Tatăl I-a promis Domnului Isus că nici una din oile Lui nu va pieri. Tot în acest context, Dumnezeu i-a asigurat pe ucenici că ei vor fi păziți de brațele care ne țin și de unde nu ne poate smulge nimeni. Să ne rugăm ca Domnul să ne ducă departe de orice putere străină. Să nu mergem după străini, ci loiali să-L urmăm numai pe Domnul Isus!

28 Mai, 2008

Proverbe 28:25

Cel lacom stârnește certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belșug.

Interesant este contrastul din acest proverb! Cel lacom se aruncă după lucrurile pe care le vrea cu așa mare avânt, încât nu le poate dobândi pe toate. În acest proces, el produce certuri cu cei care-i stau în calea împlinirii dorințelor lui. Cel ce se încrede în Domnul nu se pune în calea celui lacom, ci se dă la o parte. Chiar dacă aparent pierde, el de fapt câștigă. În ochii lumii câștigă cei care se împing înainte, dar în ochii Lui Dumnezeu, adevărații câștigători sunt cei care se încred în Domnul. Aceștia știu că oricât ar alerga și s-ar frământa ei, tot n-ar rezolva nimic. Adevăratul belșug vine de la Domnul, de aceea ei se încred întotdeauna în El. Ei nu vor fi leneși sau delăsători, ci atitudinea lor va fi una de încredere în Domnul pentru a ajunge la scopul dorit. Mă rog ca Domnul să ne înțelepțească pe toți să ne încredem în El și să nu devenim lacomi care stârnesc certuri. Să contăm pe Domnul și pe ajutorul Lui și atunci El ne va sătura cu belșugul binecuvântărilor Lui eterne!

27 Mai, 2008

1 Corinteni 13:11

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.

Apostolul Pavel a scris celor din Corint să nu rămână pe loc în creșterea lor spirituală. A fost o vreme de copilărie, dar acea vreme trebuie lăsată în urmă. E trist când anii trec, iar noi tot mai vorbim, simțim, sau chiar mai gândim ca și copiii. Nu e nimic rău să fi copil, dar când copilăria s-a dus, e timpul să arunci ce este copilăresc, când te-ai făcut om mare. Ca să fim oameni mari din punct de vedere spiritual, noi toți trebuie să ne hrănim zilnic cu rugăciune și cu Cuvântul Lui Dumnezeu. E rău când oamenii mari acționează copilărește. Domnul Isus a spus să fim ca niște copilași pentru a moșteni împărăția Lui Dumnezeu. Dar El nu ne-a chemat să fim copilăroși, ci prin harul Lui, suntem chemați să creștem la statura de om mare! Mă rog Domnului ca El să ne dea la toți un spirit și o dorință de a fi sănătoși în credință și să lepădăm tot ce mai este copilăros în noi.

26 Mai, 2008

Happy Memorial Day!

Iosua 4:21

El a zis copiilor lui Israel: „Când vor întreba copiii voștri într-o zi pe părinții lor, Ce înseamnă pietrele acestea?”

După ce Iosua a trecut Iordanul în țara Canaanului, poporul a ascultat de porunca Domnului să ia douăsprezece pietre din mijlocul râului. Aceste pietre au fost ridicate de Iosua la Ghilgal ca să servească de aducere aminte la toate generațiile viitoare pentru ceea ce a făcut Dumnezeu pentru ei. Ei trebuiau să transmită copiilor lor istoria cum Dumnezeu a secat nu doar Marea Roșie, ci și Iordanul, pentru a facilita trecerea poporului Israel. Dumnezeu a știut că copiii vor întreba despre aceste pietre, de aceea i-a dat instrucțiuni lui Iosua ce să facă. Azi America sărbătorește pe toți eroii căzuți în diferite războaie. Toți comandanții diferitelor formațiuni militare au promis că nu vor uita niciodată sacrificiul pe care l-au făcut eroii națiunii. Noi ne uităm înapoi la Marele nostru Erou, la Domnul Isus care a biruit cel mai mare dușman, în cel mai crâncen război. Pe El noi Îl lăudăm și-L preamărim! Să ne rugăm pentru toți cei care luptă și pentru noi ca să nu uităm niciodată de Domnul Isus!

25 Mai, 2008

Matei 16:6

Isus le-a zis: „Luați seama și păziți-vă de aluatul Fariseilor și al Saducheilor.”

Domnul Isus a avertizat pe ucenicii Lui să se ferească de fațărnicia Fariseilor și de necredința Saducheilor. Fariseii au fost experți în a da impresia că ei sunt cei mai mari păzitori ai Legii. În realitate însă ei spălau paharul doar pe dinafară, ignorând ce era înlăuntru. Mergeau la Templu doar să se laude că nu sunt ca alții. Se rugau doar să fie văzuți și auziți de oameni. Domnul Isus a spus să ne ferim de astfel de aluat, adică de falsitate. Ce facem însă cînd un astfel de aluat pătrunde și în oamenii care se numesc nu Farisei, ci Creștini? De fapt, apostolul Pavel a scris despre astfel de oameni, că vor fi printre credincioși. El a spus că vor fi unii doar cu o formă de evlavie, dar fără putere. Să ne rugăm Domnului ca El să ne dea înțelepciune să nu fim ca și Fariseii și să ne ferim de cei care sunt Farisei. Să măturăm orice aluat de fațărnicie din viețile noastre și așa să mergem la casa de rugăciune pentru a ne închina împreună cu sfinții.

24 Mai, 2008

Proverbe 24:3

Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește.

Înțeleptul Solomon a înțeles de la Duhul Sfânt că nu iscusința meșterilor sau dibăcia celor care lucrează la casă, o înalță, ci înțelepciunea este cea care stă la temelie și îi întărește stâlpii! Oamenii pot ridica ziduri și alte lucruri, dar casa adevărată, doar înțelepciunea și priceperea o vor întări. De ce oare? Înțelepciunea ajută pe oameni să asculte de Dumnezeu, iar ascultarea de Dumnezeu este esențială în orice lucrare. În înțelepciune se află taina trăiniciei unei case, adică a unui cămin. O casă se întărește prin pricepere duhovnicească, deoarece doar cei duhovnicești știu să se opună uneltirilor celui rău și să nu-i dea voie să intre în casa lor. Mă rog Domnului ca El să ne dea la toți înțelepciune și pricepere pentru ca să ne înălțăm casele și să le întărim în Domnul și în tăria Lui.

23 Mai, 2008

1 Corinteni 2:12

Și noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaște lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său.

Copiii Lui Dumnezeu au primit Duhul Lui Dumnezeu, Duh care face posibilă cunoașterea lucrurilor Lui Dumnezeu. Cei care au duhul lumii, chiar dacă se ocupă cumva de lucrurile Lui Dumnezeu, nu le pot pricepe, deoarece pentru ei sunt străine.
Cei care sunt ai Lui Cristos însă, prin Duhul Sfânt, se uită la lucrurile adânci ale Lui Dumnezeu cu înțelegere și respect. Dumnezeu ne-a descoperit tainele care au fost ținute ascunse de veacuri, dar prin Duhul ni le-a făcut nouă de cunoscut. Dumnezeu a hotărât ca prin harul Său să ne facă de cunoscut planul Său și voia Lui. Noi, chiar dacă suntem uneori în beznă, Duhul Lui ne luminează și astfel putem ieși la lumină. Este însă foarte important ca noi să fim atenți la călăuzirea Duhului și să luăm aminte la îndemnurile Lui. Să ne rugăm ca toți să mergem înainte conduși de Duhul Sfânt, cercetând lucrurile adânci ale Lui Dumnezeu și făcând voia Lui cu bucurie!

22 Mai, 2008

Ezechiel 18:23

Doresc Eu moartea păcătosului? Zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască?

Dumnezeu nu a dorit și nu dorește moartea păcătosului. El a făcut tot ce a trebuit ca păcătoșii să nu moară, ci să aibă viață veșnică. Dumnezeu a făcut însă clar, că cel păcătos trebuie să se întoarcă de pe căile lui. Asta arată că acele căi pe care umbla cel păcătos, nu erau bune și de fapt duceau la moarte. Când cel păcătos se întoarce de pe căile lui, va trăi. Așa a promis Dumnezeu, iar ceea ce El promite, El și împlinește. Să dăm de știre la cei din jurul nostru, că Dumnezeu vrea ca nimeni să nu moară, ci toți să vină la pocăință. Cei care suntem pocăiți, să ne rugăm să fim cu adevărat pocăiți, trăind ca lumini pentru cei din jurul nostru. Cei care mai sunteți pe căile care duc departe de viață, vă chem să vă întoarceți la Dumnezeu ca să trăiți pentru veci de veci cu El!

21 Mai, 2008

Faptele Apostolilor 17:30

Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască.

Apostolul Pavel a fost în Atena când a rostit aceste cuvinte. El a spus filozofilor de atunci, că Dumnezeu nu e departe de nimeni și este ușor de găsit. De fapt, Biblia spune că Dumnezeu se lasă găsit de oricine Îl caută din toată inima. Dumnezeu nu se uită la vremurile în care oamenii nu au auzit de El, dar atunci când ei aud Cuvântul Lui, ei trebuie să se pocăiască. Foarte mulți oameni refuză pocăința pe baza faptului că nu e pentru ei. Unii, chiar aprobă pocăința, dar nu pentru ei, ci pentru alții. Dumnezeu poruncește pocăința tuturor oamenilor, dar cei care se împotrivesc poruncii Lui, vor cădea sub pedeapsă. Dumnezeu nu vrea ca cineva să piară, ci El dorește ca toți să vină la pocăință. De ce nu se pocăiesc oamenii? Mulți spun că din cauza noastră a pocăiților, deoarece mulți dintre noi trăiesc vieți care nu reflectă întotdeauna ceea ce spun! Să ne dăm silințele, noi cei pocăiți să fim cu adevărat pocăiți, iar cei care nu sunteți pocăiți, vă îndemn să nu amânați, ci să ascultați de porunca Lui Dumnezeu!

20 Mai, 2008

Proverbe 20:22

Nu zice: „Îi voi întoarce eu răul!” Nădăjduiește în Domnul, și El te va ajuta.

Proverbul acesta ne învață să nu ne răzbunăm singuri, ci să nădăjduim în Domnul. De ce sunt oamenii gata să întoarcă rău pentru rău? Dacă oamenii ar căuta pacea, atunci nu s-ar răzbuna singuri, dar oamenii nu mai sunt căutători de pace. În lumea de azi sunt tot mai mulți din aceia care caută război la orice pas. Ce au de făcut copiii Lui Dumnezeu? Pentru ei ar trebui să fie mai ușor. Ei au pe Cineva care știe cum să răsplătească fiecăruia, după dreptate. Cei care-L cunosc pe Domnul, aceia se vor încrede în Domnul și vor nădăjdui în ajutorul Lui. Dragii mei cititori, chiar dacă ați fost nedreptățiți, nu căutați să vă răzbunați singuri. Nu încercați să întoarceți rău pentru rău, ci mai degrabă încredeți-vă și nădăjduiți în Domnul și El vă va ajuta!

19 Mai, 2008

Matei 9:13

Duceți-vă de învățați ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă! Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.”

Fariseii din vremea Domnului Isus s-au supărat că Domnul a intrat la masă, în casa lui Matei vameșul. Ei nu au putut înțelege cum poate un Rabin să stea la masă cu vameșii și păcătoșii. După ei, El era greșit. Domnul Isus a auzit plângerea lor și le-a spus că nu sănătoșii au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. El dorea ca ei să învețe ce însemna mila. Ei știau Legea, dar nu cunoșteau mila. El era reprezentatul Milei divine! El nu a venit să aibe grijă de cei care nu aveau nevoie de El, ci Domnul a venit să cheme la pocăință pe cei păcătoși. Asta nu înseamnă că nu toți sunt păcătoși, ci doar că unii nu se consideră păcătoși! Domnul Isus a chemat la El pe toți care erau trudiți și împovărați, dar Fariseii de atunci și cei de azi, nu au avut și nu au nevoie de El. Păcătoșii care-și recunosc vina și se întorc la El, sunt iertați. Mă rog ca toți cei care citiți aceste rânduri să nu fiți din echipa Fariseilor, ci din aceia care ați venit la El cu povară și El v-a iertat. Domnul să ne ajute pe toți să învățăm mila de la Domnul Isus!

18 Mai, 2008

Iosua 23:3

Ați văzut tot ce a făcut Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor acelora dinaintea voastră; căci Domnul, Dumnezeul vostru, a luptat pentru voi.

Iosua era înaintat în vârstă și a adresat ultimele lui cuvinte poporului pe care l-a condus prin Iordan în țara făgăduinței. În fața lui nu mai erau aceia care au trecut Marea Rosie, ci erau cei care au văzut cucerirea țării Canaanului. Iosua a dorit ca poporul lui Israel să nu uite niciodată ce a făcut Dumnezeu pentru ei. Era ușor ca generația, care va veni să nu mai știe cum au ajuns ei să fie locuitorii Canaanului. De aceea Iosua le-a adus aminte că Dumnezeul lor s-a luptat pentru ei. Moise le-a spus părinților acestor oameni, în fața Mării Roșii, că Domnul se va lupta pentru ei, dar ei să stea liniștiți. După mulți ani, Iosua le-a adus aminte că ceea ce Dumnezeu a promis, a și împlinit. Dumnezeu s-a luptat pentru ei. Dar oare numai pentru ei? S-a oprit Dumnezeu din lupta pentru copiii Lui? Cred că și astăzi, la fel ca și atunci, Dumnezeu se luptă pentru noi! Când El este de partea noastră, poate oare cineva să ne facă ceva? Apostolul Pavel a avut asigurarea că nimeni și nimic nu ne poate atinge când El este pentru noi!
Să mergem la închinare cu bucurie și cu mulțumire pentru tot ce a făcut Domnul pentru noi, și să nu uităm niciodată, căci El se luptă pentru noi!

17 Mai, 2008

Luca 13:24

„Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun, că mulți vor căuta să intre și nu vor putea.”

Domnul Isus a fost întrebat de unii de ce nu sunt mulți pe calea mântuirii. Dar în loc să le spună câți sunt pe calea mântuirii, Domnul i-a îndemnat să se silească să intre pe ușa cea strâmtă. El nu a explicat de ce a făcut tranziția de la calea mântuirii la ușa cea strâmtă, dar cred că aceste lucruri sunt sinonime. A fi pe calea mântuirii este același lucru cu a intra pe ușa cea strâmtă! De ce le-a spus Domnul să-și dea silințele să intre pe calea mântuirii? Pentru că va veni o vreme când nu se va mai putea intra! Pentru generația Lui de atunci, ușa s-a închis mai repede decât și-a putut cineva imagina. Fiindcă l-au acuzat pe Domnul Isus că este demonizat, generația de atunci a fost închisă în necredință și nu au mai putut primi oferta mântuirii. Acea generație a pierdut cea mai mare ocazie. Ei au văzut pe Fiul Lui Dumnezeu umblând și învățând în mijlocul lor, dar L-au respins. Respingerea însă i-a costat enorm de mult. Ei vor rămânea pentru veci de veci afară, iar alții de la apus și de la răsărit vor veni și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov. Ce facem noi oare? Ce se petrece în generația noastră? Suntem noi pe calea mântuirii? Am intrat noi pe ușa cea strâmtă? Mergem noi pe calea îngustă? Să ne rugăm Domnului ca El să ne ajute să fim găsiți de El pe calea mântuirii!

16 Mai, 2008

Psalmul 17:5

Pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale, și nu mi se clatină picioarele.

Psalmistul David a înțeles că atunci când stai pe cărările Domnului, nu ți se clatină picioarele. Oamenii nu înțeleg acest principiu. Ei merg pe tot felul de cărări și apoi se miră că nu au stabilitate și se clatină pe acele cărări. Singurul remediu este să fii sigur că ești în căile Domnului și nu în altă parte. După ce am fost mântuiți, Domnul ne-a pus pe calea îngustă. Toți cei mântuiți nu mai caută alte cărări, ci se bucură că au fost puși pe calea care duce în sus! Pe această cale nu ți se clatină picioarele. Dar, dacă vrem să părăsim calea Domnului și să umblăm din nou în căile noastre, chiar dacă ni se vor părea bune, ele vor duce la moarte. Mă rog Domnului ca toți să mergem pe calea îngustă. Să nu părăsim această cale și să ne dăm toate silințele să fim mereu găsiți în căile lui. El să ne întărească picioarele la toți și să ne ajute să stăm mereu pe calea Lui până-n ziua când vom ajunge la El acasă!

15 Mai, 2008

Ioan 3:36

Cine crede în Fiul, are viața veșnică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viața veșnică, ci mânia Lui Dumnezeu rămâne peste el.

Ce simplu este mesajul Evangheliei! Cine se încrede în Fiul Lui Dumnezeu, are viața pe care El a adus-o, adică viața veșnică. Dacă Domnul Isus ar fi adus un mesaj complicat, oamenii s-ar fi poticnit, spunând că nu au înțeles ce vrea să spună. Dar, fiindcă este așa de simplu, mă întreb de ce totuși, oamenii nu primesc mesajul de dragoste al Lui Dumnezeu? De ce sunt așa de mulți care preferă să rămână sub amenințarea mâniei Lui Dumnezeu, în loc să vină la o iertare eternă? Cei care nu cred în Fiul, chiar dacă vor trăi, ei nu vor vedea adevărata viață, căci mânia Lui Dumnezeu rămâne peste astfel de oameni. Dragii mei cititori, în ce grupă vă aflați? Dacă sunteți în grupa celor ce cred în Fiul Lui Dumnezeu, ferice de voi! Continuați să vă încredeți în Fiul Lui Dumnezeu. Dacă însă sunteți și din aceia, care nu credeți în Fiul Lui Dumnezeu, atunci mânia Lui Dumnezeu va rămâne peste voi. De aceea vă chem să vă întoarceți la Domnul cu pocăință și căință! Să-I dăm cu toții slavă pentru că a fost posibil ca prin credința în EL să avem viața și noi veșnică!

14 Mai, 2008

Psalmul 34:15

Ochii Domnului sunt peste cel fără prihană, și urechile Lui iau aminte la strigătele lor.

Domnul păzește pe cei care sunt fără prihană, deoarece El i-a făcut să fie fără prihană. Nimeni nu este neprihănit prin el însuși. Suntem cu toții declarați păcătoși din pricină că „toți am păcătuit și suntem lipsiți de slava Lui Dumnezeu.” Dar prin credința în Domnul Isus, Dumnezeu ne-a declarat neprihăniți! Ochii Domnului sunt peste toți copiii Lui. El veghează asupra noastră și nu lasă să ni se întâmple nici un rău. Urechile Lui iau aminte la strigătele celor neprihăniți, adică la strigătele noastre, a celor ce-am fost acceptați prin credință să fim parte din familia Lui Dumnezeu! Să ne bucurăm și să-I slăvim Numele Lui Dumnezeu pentru făgăduințele Lui. Să nu ne încredem în oameni, ci să ne punem încrederea în Domnul care ne vede și veghează tot mereu asupra noastră, iar strigătul nostru nu rămâne neauzit!

13 Mai, 2008

Filipeni 3:21

El va schimba trupul stării noastre smerite, și-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile.

Apostolul Pavel a avut confidența că Domnul Isus va veni în curând, iar la venirea Lui toți care suntem cetățeni ai cerului vom fi transformați! Din starea smerită în care ne aflăm, adică din trupul acesta muritor, El ne va schimba și ne va face asemenea trupului slavei învierii Sale! Domnul Isus a înviat în trup slăvit, trup care nu s-a mai supus legilor naturale de pe pământ. Trupul Domnului Isus s-a putut ușor adapta la condițiile de pe pământ, dar avea și caracteristici neobișnuite. Putea intra în camera unde se aflau ucenicii, fără a deschide ușa. Apărea și dispărea în același mod. Așa va fi și trupul în care noi vom fi îmbrăcați, dacă la venirea Lui vom fi găsiți în El! Pentru a fi găsit în El trebuie să crezi că El este Fiul Lui Dumnezeu și că doar El poate aduce mântuirea. Domnul Isus are toată puterea, de aceea să ne încredem în El din toată inima și astăzi și până-n ziua când Îl vom vedea față-n față pe Cel ce a murit și a înviat pentru noi!

12 Mai, 2008

Psalmul 139:23

Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă, și cunoaște-mi gândurile!

Psalmistul David a cunoscut măreția și atotprezența Lui Dumnezeu. El a fost conștient că nu se poate ascunde de Domnul oriunde ar fugi. De aceea El a cerut ca Domnul să-l cerceteze în așa fel încât inima lui să fie cunoscută! Profetul Ieremia ne-a spus, că Domnul singur poate cerceta inima, deoarece inima este nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea. David nu a vrut doar inima să-i fie cercetată, ci și gândurile lui. Dorim noi ca gândurile noastre să fie cercetate? David dorea ca cei răi să fie nimiciți, dar nu din ură, ci din dorința ca să nu mai fie din aceia care-L urăsc pe Dumnezeu. Motivația lui a fost curată, de aceea a cerut Domnului să se uite la inima și la gândurile lui. Să ne rugăm Domnului ca și noi să fim conduși de dragostea Lui Dumnezeu și tot ce facem să fie determinat de această dragoste. Atunci la cercetarea Lui nu vom roși de rușine, ci vom putea spune ca și David: Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă, și cunoaște-mi gândurile!

11 Mai, 2008

Faptele Apostolilor 2:13

Dar alții își băteau joc, și ziceau: „sunt plini de must!”

Azi sunt și Rusaliile și ziua mamei. Credincioșii din vest celebrează venirea Duhului Sfânt în biserica Domnului Isus. Acest eveniment a însemnat de fapt, începutul bisericii pe acest pământ. Domnul Isus a făcut totul pentru răscumpărarea noastră, dar a lăsat ca Duhul Sfânt să înceapă biserica. Dar nici nu a venit bine Duhul Sfânt pe pământ, că batjocoritorii au apărut. Marea mulțime a rămas uimită. Nu știau ce să creadă, dar batjocoritorii știau despre ce era vorba și spuneau că Apostolii erau plini de must! Ce nepricepuți erau aceștia! Parcă ar fi fost chiar copiii lui Eli, preotul de la Silo, care nu a putut face diferența între o rugăciune fierbinte și beție. Lui i s-a părut că Ana, mama lui Samuel a fost beată, când de fapt ea își vărsa focul înaintea Domnului! Ucenicii slăveau pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt, iar batjocoritorii au tras aceeași concluzie ca și Eli! Mai sunt oare și astăzi oameni ca aceia? Să ne rugăm ca Domnul să-i trezească pe toți la pocăință!
Doresc ca Domnul să binecuvinteze toate mamele!

10 Mai, 2008

Deuteronom 10:21

El este slava ta, El este Dumnezeul tău. El a făcut în mijlocul tău aceste lucruri mari și grozave pe care ți le-au văzut ochii.

Moise a vorbit, din partea Domnului, noii generații care era gata de a intra în țara Canaanului. El a spus acestor oameni că Dumnezeu este slava poporului. Moise era conștient atât de ceea ce era poporul acela fără Dumnezeu, cât și de ceea ce însemna Domnul să fie în mijlocul lor. Prezența Lui Dumnezeu a însemnat enorm de mult pentru identitatea lor ca popor. Ce frumos ar fi dacă toate popoarele lumii ar dori să aibe pe Domnul mereu în mijlocul lor. Dacă toate lucrurile s-ar face cu gândul la Cel, care de fapt conduce totul, lumea ar arăta mult mai bine, și slava noastră nu ar mai fi în ceea ce noi știm și facem, ci în El! El este adevărata slavă! El singur este Dumnezeu! Singurul care face minuni este numai El. Să ne bucurăm de El, să-L glorificăm pe El și să facem totul, pentru ca tot mai mulți oameni să-și dea seama că orice slavă trece, doar slava Lui rămâne veșnic!

09 Mai, 2008

Romani 8:31

Deci, ce vom zice noi în fața tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?

Azi e ziua „victoriei.” La 9 Mai trupele aliate au intrat în Berlin și au declarat biruință asupra nazismului lui Hitler. Lumea își amintește cum s-a sfârșit cel mai mare război, adică al doilea război mondial. Lumea a răsuflat ușurată că s-a terminat tirania și ura acelui om. Acum două mii de ani, însă, pe dealul Golgota, fără ca cineva sa-I vină în ajutor, singur, Domnul Isus a strigat--strigătul celei mai mari victorii din cel mai crâncen război--„s-a isprăvit!” În acea clipă, Dumnezeu a trecut de partea noastră! Până atunci am fost în tabere diferite. El este sfânt, noi am fost păcătoși. El este curat, noi am fost murdari. El este bun, noi am fost răi. Când Domnul Isus a plătit plata păcatului nostru, Dumnezeu a făcut pace și de atunci El este pentru noi. Când El este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? O, vor fi mulți care vor încerca să fie împotriva noastră, dar nu mai contează! Gândindu-ne la ziua victoriei, să ne rugăm ca victoria Domnului Isus să fie cunoscută de tot mai mulți oameni. Fie ca noi toți să trăim bucuria victoriei Domnului Isus în viețile noastre și să nu ne temem de nimeni și de nimic, căci El este de partea noastră.

08 Mai, 2008

Geneza 4:7

Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, dar tu să-l stăpânești.

Cuvintele de mai sus au fost spuse de Domnul Dumnezeu către primul om născut pe acest pământ! Părinții acestui om nu au avut părinți, ci ei au fost creați direct de Dumnezeu. Ei au umblat cu Dumnezeu! Părinții lui Cain, Adam și Eva au avut privilegii pe care nici un alt om nu le-a m-ai avut. Ei au avut întâlnire cu Dumnezeu în fiecare zi! Dar Adam și Eva au nesocotit Cuvântul Domnului, și ce s-a întâmplat după aceea, este istorie veche! Dumnezeu l-a avertizat pe Cain să nu-l omoare pe Abel. Dar la fel cum părinții lui nu au ascultat de Dumnezeu, nici Cain nu a ascultat. Păcatul care a pândit la ușa vieții lui Cain, nu a fost înfrânt, ci el l-a înfrânt pe Cain. E trist că sunt astăzi din aceia care în loc să stăpânească ei asupra păcatului, stăpânește păcatul asupra lor. Să ne rugăm ca Domnul să ne păzească de orice cădere! El să ne ajute ca prin Duhul să biruim orice ispită!

07 Mai, 2008

Romani 8:6

Și umblarea după lucrurile firii pământești, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace.

În această lume avem șansa să umblăm după lucrurile lumii sau după lucrurile Lui Dumnezeu. Dacă vrem, putem și ziua și noaptea să alergăm după lucrurile firii pământești, dar la urmă ajungem la moarte. Și, nu la orice fel de moarte, ci la moarte veșnică, adică despărțiți de Dumnezeu pentru veci de veci. Dar, dacă mergem după lucrurile Duhului, atunci rezultatul este viață veșnică, și pace! De ce oamenii nu aleg viața și pacea? De ce oameni care se numesc creștini, nu aleargă după lucrurile Duhului? Apostolul Pavel a alergat, gonind după lucrurile legii și ale firii pământești, dar când s-a întâlnit cu Domnul Isus, viața lui a devenit o alergare la fel de înflăcărată, după lucrurile Duhului. Să ne rugăm ca Domnul să ne dea înțelepciune ca noi toți să umblăm numai după lucrurile Duhului, pentru ca în felul acesta să avem atât pace aici pe pământ, cât și viață veșnică împreună cu Domnul Isus în slava Lui!

06 Mai, 2008

Psalmul 119:142

Dreptatea Ta este o dreptate veșnică, și Legea Ta este adevărul.

Psalmistul nu uita Legea Domnului, ci se ruga ca tot mereu s-o aibe în inimă și în cuget pentru a nu păcătui împotriva Lui Dumnezeu. Când s-a gândit la dreptatea Lui Dumnezeu, el și-a dat seama că dreptatea Lui este eternă. Dreptatea Lui Dumnezeu nu se uită la fața omului și nu se îndoaie după placul omului. Dreptatea Lui Dumnezeu reprezintă tot ceea ce Dumnezeu este, plin de bunătate și neabătut de la principiile dreptății. Nimeni nu poate să-L acuze pe Dumnezeu că nu a fost drept. Chiar judecata finală o va face tot după dreptate, prin Domnul Isus. Legea Lui Dumnezeu este adevărul. Domnul Isus s-a rugat pentru noi, ca să fim sfințiți prin adevăr. Să ne rugăm Domnului ca El să ne dea harul să trăim Cuvântul Lui în fiecare zi!

05 Mai, 2008

1 Ioan 1:2

Pentru că viața a fost arătată, și noi am văzut-o, și mărturisim despre ea, și vă vestim viața veșnică, viață care era la Tatăl, și care ne-a fost arătată.

În Domnul Isus a fost arătată adevărata viață! În timpul cât a stat pe pământ, Domnul Isus a arătat ceea ce toți oamenii au dorit și doresc, dar nu o pot găsi, și anume viața veșnică. În folclorul românesc, viața fără de moarte era mereu pomenită. Mulți au căutat-o fie în ape sfințite, fie în anumite buruieni amare, dar deși erau interesante acele istorisiri, viața adevărată nu se găsește decât la Domnul Isus. Ioan a văzut viața, și ceea ce a văzut, a devenit mărturia lui. Viața pe care el a văzut-o nu-i altcineva decât Domnul Isus! El a demonstrat oamenilor că viața, deși este un concept destul de abstract, în El viața capătă dimensiuni personale. El este calea, adevărul și viața! El este viața veșnică, care a fost la Tatăl dar a fost arătată și în lume pentru o vreme. Domnul Isus ne-a dat nu doar o prezentare a vieții veșnice, ci El a trăit o viață exemplară! Să ne rugăm ca El să ne ajute să călcăm pe urmele Lui!

04 Mai, 2008

Isaia 53:5

Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea, a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți.

Domnul Dumnezeu a dat revelație lui Isaia cu privire la Mesia, Domnul Isus, care va veni să aducă mântuirea Lui pe pământ. Isaia a văzut, prin ochii credinței, în viitor o vreme când brațul Domnului va fi descoperit. Domnul Isus a fost străpuns pentru păcatele noastre. El nu a avut păcat și nu trebuia străpuns, dar El a luat asupra Lui păcatele și fărădelegile noastre și toate acestea L-au zdrobit. Pedeapsa pentru pacea noastră a căzut peste El. În loc ca noi să fim pedepsiți că am călcat legile Lui Dumnezeu, El s-a pus în locul nostru ca pedeapsa să cadă peste El. Rănile Lui au devenit tămăduirea noastră. Să mergem la casa de rugăciune pentru a-I aduce glorie împreună cu toți cei care au fost mântuiți prin Jertfa Lui. Să ne rugăm ca El să atragă la Sine pe toți oamenii!

03 Mai, 2008

Luca 9:26

Căci oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina și Fiul Omului de el, când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri.

Domnul Isus a confruntat generația din vremea Lui, spunându-le să nu se rușineze de El sau de cuvintele Lui. El reprezenta o altă concepție de lume și viață. Cuvintele Lui au fost radicale, revoluționare, nemaiauzite. Nimeni nu a avut curajul să ia Legea și să spună că „ați auzit așa...dar Eu vă spun!” El a vorbit cu o autoritate absolută. El a spus „că cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” Oamenii de atunci s-au rușinat de El, L-au considerat prea deplasat pentru sistemul lor religios. Dar oare azi nu mai sunt din aceia care se rușinează de EL și de cuvintele Lui? Ce facem noi? Suntem noi oare la fel ca cei din vremea Lui? Să ne gândim bine și să nu ne rușinăm să-L facem cunoscut oamenilor din jurul nostru. Fie ca toți cei care citiți aceste rânduri să nu vă rușinați de El, ci tot mai mult să-L facem cunoscut pe Cel ce ne-a dat viață prin moartea Lui. Să spunem tuturor că nu mai este mult și El va veni în slava Lui să ne ia la cer.

02 Mai, 2008

Mica 2:7

„Este Domnul atât de grabnic la mânie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?” „Da, cuvintele Mele sunt prielnice celui ce umblă cu neprihănire!”

Profetul Mica a scris din partea Domnului cuvintele acestea atât de frumoase. Domnul nu este grabnic la mânie. Felul Lui de a lucra, a fost cu multă răbdare și milă față de poporul Lui. El a fost îndelung răbdător și bogat în bunătate. Cuvintele Lui au fost și vor fi totdeauna prielnice celor ce umblă cu neprihănire. Cei care umblă cu sau în neprihănire, ascultă cu plăcere Cuvântul Lui Dumnezeu. Pentru ei, Cuvântul este dulce, mai dulce decât mierea. Cei de pe calea pierzării nu vor să audă Cuvântul Lui Dumnezeu. Și, deși Dumnezeu este îndelung răbdător, va veni o zi când El va chema orice om la judecată. Cei care nu L-au primit pe Domnul Isus în viața lor, și nu s-au pocăit, aceia vor gusta mânia Lui Dumnezeu. Cei care au primit prin credință neprihănirea Domnului Isus, vor trece din moarte la viață. Să ne rugăm Domnului, ca El să ne ajute ca toți să umblăm cu neprihănire și în neprihănire pentru slava Lui veșnică!