13 Iunie, 2008

Psalmul 13:5-6

Eu am încredere în bunătatea Ta, sunt cu inima veselă, din pricina mântuirii Tale: cânt Domnului căci mi-a făcut bine!

Deși era disperat, psalmistul a declarat că el se încrede în bunătatea Lui Dumnezeu. Încrederea lui nu era doar de la gură, ci era din toată inima. Această încredere l-a dus la bucurie, iar bucuria l-a dus la cântarea de laudă. Nu erau lucrurile bune în viața lui, dar psalmistul a refuzat să se uite la problemele vieții fără Dumnezeu. Dumnezeu este rezolvarea tuturor problemelor din viața noastră. Când s-a uitat la probleme, fața Lui Dumnezeu i s-a părut ascunsă, dar când a început să aibe încredere în Domnul, fața Lui nu îi mai era ascunsă, fiindcă Domnul era mereu cu el. Când Dumnezeu a adus mântuirea, adică izbăvirea în viața psalmistului, imediat pe buzele lui a venit cântarea de laudă către Dumnezeu, căci i-a făcut bine. Toți cei care suntem mântuiți, cei care am gustat efectele mântuirii, suntem noi deplin încrezători în El? Este inima noastră veselă din pricina mântuirii Domnului Isus? Tresăltăm noi oare de veselie, căci Domnul ne-a făcut mult bine? Binele care nouă ni l-a făcut Dumnezeu întrece cu mult mai mult binele gustat de psalmist. Pe noi nu ne-a scăpat doar de un vrăjmaș de pe pământ, ci noi am fost scăpați de vrăjmașul sufletului nostru. Mântuirea dată de El este o mântuire veșnică, o mântuire care trebuie să ne conducă pe toți la cântarea de laudă. Cântarea de laudă nu trebuie să fie complicată sau sofisticată, ci trebuie să conțină adevărul Lui Dumnezeu.
Dumnezeu ne-a făcut mult bine, de aceea să-L iubim și azi și să ascultăm de voia Lui. Să avem inima plină de veselie, căci Domnul ne-a făcut mult bine și nouă!
“Domnul mult bine mi-a făcut, eu totdeauna-L voi iubi” a spus un poet român, iar rugăciunea mea este ca noi toți să ne încredem în Domnul, și să vedem bunătatea Lui. Să ne ajute Domnul să fim cu inima veselă și să-I cântăm laude și acum și-n veci de veci!