28 Ianuarie, 2008

Ieremia 2:13

Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri , puţuri crăpate, care nu ţin apă.

Profetul Ieremia a scris aceste cuvinte cu peste două mii şase sute de ani în urmă. Poporul Lui Dumnezeu a abandonat pe Domnul şi apoi au încercat să se adape din izvoare false. Dumnezeu a chemat cerul să se mire de aşa ceva şi anume că un popor ales fiind de Dumnezeu să fie lumina neamurilor, a ajuns să plece de la El după alţi dumnezei străini. Dumnezeu a fost şi este Izvorul apelor vii. Nimeni din această lume nu-L poate egala. De ce se duc oamenii după alte izvoare? De ce caută satisfacţie în altă parte? Experienţa poporului Israel a fost de plâns. Ei şi-au săpat fântâni, dar fântâni care nu ţineau apă. Arătau poate că sunt pline cu apă, dar de fapt erau uscate. Suntem oare şi noi în căutare de alte surse de apă? Nu ne este îndeajuns apa ce ne-a dat-o El? Mă rog ca Domnul să ne lumineze pe toţi că El este Izvorul apelor vii şi să ne adăpăm numai şi numai din El!