05 Octombrie, 2006

Luca 12:26

Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

Domnul Isus a întrebat pe ucenicii Lui dacă ei îşi pot lungi viaţa lor. Dar nici nu a aşteptat răspuns, căci El ştia că nimeni nu poate adăuga nici măcar un cot la lungimea vieţii pe care Dumnezeu o stabileşte, şi apoi i-a întrebat întrebarea din textul de mai sus. Lungimea vieţii privită din perspectiva Domnului Isus este un lucru aşa de mic. El le-a spus ucenicilor că ei nu pot face nici cel mai mic lucru, adică că ei nu au autoritate asupra vieţii pe care o trăiesc! Cred că întrebarea Domnului Isus a vrut să arate ucenicilor că nu are rost să se îngrijoreze de nimic, căci oricât s-ar îngrijora cineva, tot nu se schimbă nimic! La urma urmei de ce se îngrijorează oamenii? Teama de viitor, de necunoscut duce la îngrijorare. Dar nu suntem noi cei care conducem viaţa, ci Dumnezeu ne conduce şi El deja cunoaşte viitorul! Apoi oamenii se îngrijorează de mâncare, de îmbrăcăminte, de un loc de locuit şi unul de muncă. La toate acestea Domnul Isus le-a spus că nu are rost să se îngrijoreze, deoarece Tatăl din Cer le va purta de grijă, săturându-i şi îmbrăcându-i mai mult şi mai frumos decât pe crinii de pe câmp şi chiar mai mult decât Solomon! Să ne rugăm ca Domnul să ne dea credinţă, singurul antidot pentru îngrijorare, pentru ca în orice împrejurare să ne încredem în El!