28 Octombrie, 2006

Proverbe 28:26

Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.

Înţeleptul ne învaţă să nu ne încredem în inima noastră, adică să nu urmăm ceea ce noi ştim, ci să aşteptăm să ne dea Dumnezeu înţelepciunea care ne va călăuzi pe calea mântuirii. Cel care se încrede în el însuşi, adică cel care-şi pune încrederea în propria-i inimă este socotit ca fiind fără minte. Dar cei care ascultă de Domnul şi sunt copiii Lui Dumnezeu, prin credinţă, acela va umbla mereu după înţelepciune. El nu se va mulţumi cu nimic altceva decât cu înţelepciunea care vine de la Dumnezeu. Ce facem noi oare? Ne încredem noi în inimile noastre? Sau alergăm mereu la Dumnezeu după înţelepciune? Să ne rugăm ca Domnul să ne dea har ca toţi să alergăm după înţelepciunea care vine de la Dumnezeu şi care ne ajută să fim pe placul Lui în tot ce facem!