Psalmul 25:1-2
La Tine Doamne, îmi înalţ sufletul. În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine.
Psalmistul David şi-a înălţat sufletul la Domnul, deoarece sufletul nu-şi găseşte plăcerea în nimic altceva decât numai în Domnul! În faţa multor adversari, psalmistul a decis să se încreadă numai în Domnul, fiindcă ajutorul oamenilor era zadarnic. Dumnezeu a fost pentru David un turn de scăpare în toate necazurile Lui. Oridecâteori era urmărit de Saul, David alerga la ajutorul Lui Dumnezeu. S-a încrezut în Domnul şi nu a fost dat de ruşine. Vrăjmaşii chiar dacă au vrut să se bucure de el, nu au putut s-o facă, deoarece Domnul l-a scăpat din cursele lor. De ce oare am face noi altfel? La cine ne înălţăm noi sufletele? La cine alergăm noi când suntem atacaţi de vrăjmaşul sufletelor noastre? Să ne rugăm ca toţi care se numesc copiii Lui Dumnezeu să se încreadă în Domnul, ca să nu fie daţi de ruşine, iar vrăjmaşii să nu triumfe asupra lor.
No comments:
Post a Comment