01 Iulie, 2009

Psalmul 119:41

Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduința Ta!

Rugăciunea psalmistului a fost ca Dumnezeu să-Și reverse îndurarea Lui peste el. Psalmistul dorea izbăvirea sau mântuirea, tot de la Dumnezeu. Dacă ar fi cerut îndurare de la oameni, poate că ar fi primit-o de la unii, dar cei mai mulți nu i-ar fi dat-o. Dumnezeu însă nu oprește îndurarea Sa de la nimeni. El dă îndurare și bunătate peste toți oamenii de pe tot pământul. Domnul Isus ne-a spus că Tatăl dă ploaie și peste cei buni și peste ce răi, nefăcând deosebirea dintre cel ce slujește și cel ce nu slujeste pe Dumnezeu.

Psalmistul a cerut de la Domnul îndurare și mântuire pentru că Dumnezeu a făgăduit să facă aceste lucruri. Ceea ce Dumnezeu promite, El împlinește. El a mântuit pe toți care au venit la El prin credință în Domnul Isus, Fiul Lui. Doar acei care au venit la El, pot să se bucure cu adevărat de îndurarea Lui Dumnezeu. Fie ca și astăzi să ne bucurăm de îndurarea Domnului și El să ne izbăvească din toate necazurile noastre, așa cum ne-a promis.

30 Iunie, 2009

1 Timotei 1:14

Și harul Domnului s-a înmulțit peste măsură de mult împreună cu credința și dragostea care este în Cristos Isus.

Apostolul Pavel a primit har din partea Domnului, și nu numai atât, ci a primt și credința și dragostea. Aceste trei elemente formează una din triologiile Apostolului, în care harul ne aduce mântuirea, credința ne este dată ca să putem primi mântuirea, iar dragostea ne dă posibilitatea să aplicăm mântuirea la realitățile de zi cu zi. Harul nu a fost mic pentru Apostolul Pavel, ci s-a înmulțit peste măsură de mult. Dar nu doar harul s-a înmulțit, ci și credința și dragostea au crescut. Nouă oare nu ne-a fost dat harul cum i s-a dat lui? Sunt convins că fiecare a primit și tot mai cerem har din partea Domnului. Dar a crescut oare credința și dragostea noastră față de El? La fel ca ucenicii de altă dată, spunem și noi, mărește-ne Doamne și nouă credința. Să ne rugăm Domnului să ne mărească nu numai credința, dar și dragostea. Avem nevoie de credință pentru a învinge orice ispită și dragoste pentru a rămâne tari și neclintiți pe calea Domnului.

29 Iunie, 2009

Proverbe 29:23

Mândria unui om îl doboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Dumnezeu stă împotriva celor mândri. Din clipa în care Lucifer s-a mândrit și a vrut să fie ca Dumnezeu, mândria a prins rădăcini în neamul omenesc. Mândria a doborât mii și mii de oameni în cursul istoriei. Nici unul care a fost prins de mândrie nu a reușit să stea prea mult pe înălțimi, deoarece a fost doborât. Cei care sunt smeriți cu duhul, aceia capătă cinste. Dumnezeu în primul rând îi onorează pe cei smeriti cu harul Său. El le dă har și apoi îi înalță, dar nu cum îi înalță mândria, ci în siguranță veșnică. Apostolul Pavel ne-a scris că nu avem cu ce să ne mândrim, deoarece tot ce avem a fost primit de la Domnul. Cei care nu au primit nimic de la Domnul se vor mândri cu ceea ce sunt și au realizat, dar nu-i va ajuta la nimic. Să ne rugăm Domnului să ne păzească de mândrie în fiecare zi. El să ne dea un duh smerit și potolit ca la vremea Lui, El să ne înalțe!

28 Iunie, 2009

1 Corinteni 12:27

Voi sunteți trupul Lui Cristos, și fiecare în parte, mădularele Lui.

Apostolul Pavel a scris bisericii din Corint să le spună că noi toți suntem trupul Domnului Isus, adică suntem biserica Lui. Noi, credincioșii din lumea întreagă formăm trupul Domnului Isus, și fiecare din noi slujim ca mădularele Lui. Domnul Isus are trebuință de fiecare din noi. Biserica pentru a funcționa normal, are nevoie de fiecare mădular. Dacă într-un trup un mădular nu funcționează bine, toate celelalte mădulare suferă. În biserică fiecare din noi trebuie să împlinească o slujbă. Fiecare individ care face parte din Biserica Domnului Isus trebuie să fie credincios în lucrul sau slujba încredințată. Dacă un mădular suferă, tot trupul suferă, iar dacă un mădular nu-și împlinește menirea, la fel tot trupul va avea de suferit. Într-o orchestră sau un cor, fiecare instrument sau fiecare voce are un rol de îndeplinit. Nu este slujba unuia de a îndeplini totul, dar dacă fiecare în parte își împlinește rolul, vor face ca totul să fie în armonie. Fiecare din noi care facem parte din vre-o biserică locală, să ne dăm toate silințele să slujim cu credincioșie trupul Domnului, adică biserica. Dacă nu sunteți în biserică, mă rog ca Domnul să vă aducă la El cât mai curând.

27 Iunie, 2009

Neemia 4:6

Am zidit zidul, care a fost isprăvit pretutindeni până la jumătate din înălțimea lui. Și poporul lucra cu inimă.

Cu mulți ani în urmă am ascultat la radio pe fratele Alexa Popovici predicând din acest text. Nu mai știu exact ce a spus, dar vocea dînsului a răsunat deosebit când a pronunțat cuvintele: „și poporul lucra cu inimăăă!” Neemia a chemat poporul să refacă zidul împrejurul Ierusalimului. Timp de șaptezeci de ani zidul a fost dărâmat de Babilon, dar în vremea lui Neemia a venit timpul rezidirii. Chiar dacă au fost puțini și nu au avut prea multe resurse, acei oameni au ridicat zidul până la jumătate. Cheia succesului lor a stat în felul lor de lucru. Fiecare a lucrat cu inimă. Dacă lucrul să făcea fără tragere de inimă, zidul poate se ridica într-o parte și ar fi stagnat în altă parte, dar ei toți au lucrat cu inimă! Cum lucrăm noi pentru Domnul? Care este atitudinea noastră față de chemarea Lui Dumnezeu de a face cunoscută tuturor mântuirea primită în dar, a Domnului Isus? Să ne rugăm Domnului ca El să ne facă și pe noi oameni care să punem inima în tot ce facem pentru Numele Lui.

26 Iunie, 2009

Faptele Apostolilor 19:15

Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc, și pe Pavel îl știu; dar voi cine sunteți?”

Cu toții știm acest verset. Am auzit de multe ori de copiii lui Sceva, preot Iudeu care se ocupa de exorcizarea duhurilor necurate. Feciorii aceia au avut intenții bune, numai că Numele Domnului Isus sau al lui Pavel nu lucrează la comandă! Răspunsul duhului necurat este așa de interesant: pe Isus Îl cunosc și pe Pavel îl știu. Demonii Îl știau pe Domnul Isus. La Golgota, Domnul Isus i-a făcut de ocară pe toți demonii și se pare că toți știu frică de El. Pe Apostolul Pavel l-au știut ca și pe Domnul Isus. Apostolul Pavel era cunoscut bine în iad. El le-a dejucat multe planuri duhurilor rele. Ele au contat pe Saul să facă ravagii printre creștini, dar Saul s-a pocăit. Duhurile rele au început să se teamă de el. Trist este însă, că demonii au găsit niște feciori care știau formula, dar nu-L știau nici pe Domnul Isus și nici pe Apostolul Pavel. Au auzit de ei, dar nu-i cunoștea. Nu este suficient să auzi de Domnul Isus, ci trebuie să-L cunoști cu adevărat. E trist când demonii nu știu cine sunt creștinii...Domnul să aibe milă de noi! Să ne rugăm ca Domnul să ne păzească de a folosi Numele Domnului sau al slujitorilor Lui, fără a-L cunoaște cu adevărat pe El.

25 Iunie, 2009

Daniel 2:21

El schimbă vremurile și împrejurările: El răstoarnă și pune pe împărați; El dă înțelepciune înțelepților și pricepere celor pricepuți.

Ce mare și minunat Dumnezeu avem! Daniel a binecuvântat pe Domnul după ce i-a descoperit taina împăratului Nebucadnețar. Daniel a știut să ceară Domnului îndurare pentru ca să-i descopere taina împăratului, iar după ce a primit descoperirea, a știut cine a făcut acest lucru. Daniel a recunoscut că înțelepciunea nu e de la el, ci înțelepciunea vine de la Dumnezeu. Numai la El se găsește adevărata înțelepciune. Numai Dumnezeu dă priceperea! Vremurile par uneori haotice, iar schimbările parcă survin fără vre-o logică, dar nu-i așa. Ceea ce nouă ni se pare haotic sau fără prea multă logică, este de fapt schimbarea pe care Dumnezeu o face. El schimbă vremurile și logica Lui se aplică nu a noastră! Împărații vin și pleacă după planul Lui Dumnezeu și chiar dacă pe pământ se vede că oamenii conduc destinele lor, nu e nimic care să iese de sub controlul Lui Dumnezeu. Să ne încredem în înțelepciunea Lui Dumnezeu, pentru ca El să ne conducă pașii în căile Lui. Să nu ne frământăm la vederea evenimentelor din lume, căci toate le are Domnul în grija Lui.

24 Iunie, 2009

Filipeni 2:1-2

Deci, dacă este vreo îndemnare în Cristos, dacă este vreo mângăiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare faceți-mi bucuria deplină, și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând.

Apostolul Pavel se afla în închisoarea Romei când a scris aceste cuvinte. Dorința lui a fost ca bisericile Domnului să trăiască în umilința și dragostea Domnului Isus. Dragostea și buna armonie dintre credincioși demonstrează că ei au înțeles exemplul Domnului Isus care, deși a fost Fiul Lui Dumnezeu, s-a smerit până la moarte de cruce pentru mântuirea noastră. În Roma, smeriții erau considerați slabi, și nici în lumea de azi ei nu sunt văzuți altfel. Lumea nu se bucură cu cei smeriți, ci doresc ca toți să alerge cu ei la potopul de desfrâu. Unitatea creștină s-a realizat atunci când Duhul Sfânt a botezat primii creștini în Trupul Domnului Isus, adică în Biserica Lui. De ce a dorit Apostolul ca ei să trăiască în unitate, dacă unitatea a fost realizată? Toți cei care sunt în Cristos trebuie să aibe o simțire, o dragoste,un suflet și un gând. Să ne rugăm ca Domnul să lucreze în noi cu puterea Lui pentru a mângâia și a milostivi pe cei în necaz, simțind unii cu alții, iubindu-ne ca frații, cu un suflet și un gând!

23 Iunie, 2009

Iosua 21:45

Din toate vorbele bune pe care le spusese casei lui Israel Domnul, nici una n-a rămas neîmplinită: toate s-au împlinit.

Credincioșia Lui Dumnezeu este nemărginit de mare! După ce Iosua a dat țara Canaanului în stăpânirea semințiilor lui Israel, a făcut inventarul să vadă unde se află el și poporul lui. După trecerea în revistă a tot ce s-a petrecut de la Goshen și până în zilele cuceririi țării, Iosua a tras concluzia că tot ceea ce Dumnezeu a spus binevoitor față de popor, s-a împlinit cu mare exactitate. Nici o făgăduință de–a Domnului nu a căzut la pământ. Țara a fost cucerită și împărțită celor douăsprezece seminții ale lui Israel, iar cuvintele Domnului nu au rămas neîmplinite. Biblia declară că Dumnezeu nu se schimbă, de aceea noi credem că El este la fel de credincios și astăzi față de noi, cum a fost atunci față de poporul Israel. Tot ce a promis, Dumnezeu a împlinit și va împlini. Să ne încredem în făgăduințele Lui și să ne dăm toate silințele să fim și noi credincioși Domnului în tot ce zicem și facem.

22 Iunie, 2009

1 Tesaloniceni 5:8

Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoșa credinței și a dragostei, și să avem drept coif nădejdea mântuirii.

Apostolul Pavel a scris bisericii din Tesalonic, pentru a-i asigura că Domnul Isus nu a venit încă și să-i încurajeze să nu uite că ei sunt fii ai luminii. Cei care sunt fii ai luminii se îmbracă cu platoșa credinței. Platoșa credinței va proteja pe credincioși de atacurile celui rău, care vrea să-i deruteze de pe calea credinței. Cei care nu iau platoșa credinței vor fi vulnerabili la orice atac al celui rău. Cei din Tesalonic au fost amenințați de unii, că Domnul Isus a venit deja și ei au rămas în urmă. Apostolul Pavel le-a spus să ia și platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Dragostea este din Dumnezeu, căci Dumnezeu este dragoste. Nu suntem nimic fără dragoste și nu putem face nimic care să aibă valoare fără dragoste. Să nu ne pierdem nădejdea mântuirii niciodată, căci Cel ce a început în noi lucrarea Lui bună, o va duce la desăvârșire. Să ne rugăm Domnului să ne păzească de orice uneltire a celui rău și zi de zi să ne țină tari în credință, nădejde și dragoste!

21 Iunie, 2009

Psalmul 103:8

Domnul este îndurător și milostiv, îndelung răbdător și bogat în bunătate.

Astăzi începe vara! Deși căldurile sunt mari peste toată țara, vara abia acum începe. Copiii vor fi în vacanțe, iar familiile trebuie să fie cu ochii în patru. Zilnic se întîmplă atâtea necazuri cu copiii din America. Domnul să-i păzească pe toți copiii. Dar azi e și ziua tătălui! Mă rog ca Domnul să-și reverse îndurarea și mila Lui peste toți tații. El să le dea har și binecuvântare, ca toți să fie modele demne de urmat. Dumnezeu este plin de milă și de îndurare și cred că toți copiii Lui trebuie să fie îndurători și milostivi unii cu alții. Dumnezeu a avut și are răbdare cu fiecare din noi, dar oare noi avem răbdare cu cei din jurul nostru? Nimeni nu cunoaște marginile bunătății Lui Dumnezeu, dar suntem noi cunoscuți ca fiind buni unii cu alții? Dacă ne numim copiii Lui, să ne rugăm ca El să ne ajute să fim ca El. Să-I mulțumim pentru îndurarea și mila Lui, pentru răbdarea și bunătatea pe care le are zilnic față de noi. Fie ca și azi și întotdeauna să gustăm toți din îndurarea și mila Lui Dumnezeu!

20 Iunie, 2009

Marcu 6:5-6

N-a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi, și i-a vindecat. Și se mira de necredința lor.

Domnul Isus a fost la Nazaret, dar din pricina împotrivirii celor de acolo, nu a putut să facă nici o minune? Domnul Isus, Fiul Lui Dumnezeu a fost oprit de necredința Nazaritenilor? Nu putea trece El peste necredința lor? Se pare că nu! Dumnezeu a hotărât ca pe pământ, numai acei care cred, să poată vedea minunile Lui, ceilalți, nu! Se pare că vindecările făcute în Nazaret nu au avut ecoul ce l-ar fi avut astăzi. Domnul Isus s-a mirat de credința mare a unora, dar în Nazaret El s-a mirat de necredința lor. Ce fel de oameni suntem noi oare? Credința noastră Îl uimește pe Domnul Isus, sau se miră și de necredința noastră? Nazaritenii nu au putut trece peste faptul că Domnul Isus era doar tîmplarul, feciorul Mariei. Pentru ei, familiaritatea a fost o piedică în a vedea puterea Lui Dumnezeu manifestată acolo. Să ne rugăm ca Domnul să ne mărească credința! Așa ca ucenicii de altădată, să cerem ca și nouă să ne crească credința pentru a nu-L împiedica pe Fiul Lui Dumnezeu să lucreze cu noi și prin noi.

19 Iunie, 2009

Psalmul 19:13

Păzește de asemenea pe robul tău de mândrie, ca să nu stăpânească ea peste mine! Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.

Psalmistul David s-a rugat Domnului să-l păzească de mândrie. Era foarte ușor pentru el să fie mândru. Din ciobănaș la Betleem, a ajuns șeful armatelor lui Saul, învingător asupra lui Goliat, și apoi împăratul lui Israel. Nimeni în generația lui, nu a fost ca el. David și-a dat seama că mândria îl paște și pe el cum l-a păscut pe Saul. Saul a început foarte smerit, dar a uitat și astfel a ajuns la cădere. David a învățat lecția și de aceea s-a rugat ca să fie păzit de mândrie. Mândria merge înaintea căderii, dar smerenia duce la slavă! Știm noi oare lecția aceasta? De mici am învățat că mândria nu e bună, iar la biserică am auzit că nu avem cu ce să ne mândrim, chiar dacă am vrea să o facem! Nu avem nimic care să nu fie primit de la Domnul, așa că cel mai bine este să umblăm smeriți cu Domnul și atunci vom fi feriți și de păcatele mari și de cele mici!

18 Iunie, 2009

Ioan 11:26

Și oricine trăiește și crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

Domnul Isus a fost în Betania când a spus aceste cuvinte. Lazăr, prietenul Lui era mort, iar Domnul a venit prea târziu. Când Marta, sora lui Lazăr, L-a întâlnit pe Domnul, i-a dat de înțeles că alta ar fi fost situația, dacă El ar fi venit când ele L-au chemat. Domnul nu s-a scuzat că a întârziat, deși El nu a întârziat de loc, ci i-a spus doar că moartea nu are putere asupra celor ce cred în El. Marta a crezut, dar punctul ei a fost că Domnul trebuia să fie acolo mai devreme. Domnul Isus a spus apoi cuvintele din acest verset. Cine trăiește și crede în El, nu va muri niciodată! Pentru Domnul Isus, moartea fizică nu era moarte, ci doar trecerea din existența pământească la existența veșnică în cer. Ce har este pentru cei care cred în Domnul Isus să nu mai fie înfricați de moarte, ci să fie plini de încredere că moartea va fi înghițită de viață! Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute să trăim pentru El și plini de credință în El să spunem și altora să creadă în El, deoarece crezând în El, vor avea viață veșnică!

17 Iunie, 2009

Geneza 25:32

Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi folosește dreptul acesta de întâi născut?”

Esau și Iacov au fost frați. Esau avea dreptul de întâi născut, dar l-a vândut pentru o ciorbă de linte. Abia în Noul Testament am aflat că Esau era lumesc și de aceea a nesocotit dreptul de întâi născut. În textul de azi putem vedea ce patetică stare a avut Esau. Esau s-a întors de la câmp rupt de oboseală, dar el a spus că situația lui a fost mai rea decât au văzut-o cei din jur. El i-a spus fratelui său că șanse pentru el nu mai erau. Se vedea doar el așa, sau cu adevărat era pe moarte? Nu cred că după oboseală de o zi, poți să fii pe moarte, dar Esau nu s-a gândit ce va urma dacă-și vinde dreptul de întâi născut. Nu a trecut mult timp și a plâns că nu a primit binecuvântarea. Dar binecuvântarea se dădea doar la cei ce aveau dreptul de întâi născut. Esau a călcat în picioare dreptul lui, l-a nesocotit, deoarece nu a evaluat corect situația în care s-a aflat. Nu se moare așa de ușor din cauza oboselii de o zi. Ciorba de linte nu a fost așa de terapeutică, încât să scape un om de la moarte. Când nu știm să ne evaluăm bine starea, ajungem la exagerări nefolositoare și poate la decizii grave, așa cum a ajuns Esau. Să ne rugăm Domnului să ne păzească să nu ne vindem dreptul de copii ai Lui. Să prețuim ceea ce a făcut Domnul cu noi și să trăim pentru El cu credincioșie în fiecare zi!

16 Iunie, 2009

Coloseni 2:4

Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare.

Apostolul Pavel a avertizat pe creștinii primului veac asupra pericolului amăgirii. Erau destul de mulți învățători falși, care circulau din loc în loc și încercau să amăgească pe creștini prin vorbirile lor convingătoare, dar înșelătoare. Colosenii au găsit în Domnul Isus toate comorile, căci în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii, dar învățătorii falși încercau să mai adauge ceva la Cristos. Apostolul le-a scris să nu se lase înșelați. Dacă ar fi încercat să adauge ceva la Cristos, Jertfa Lui nu le mai folosea la nimic. Dar nici astăzi, nu ducem lipsă de învățători falși, ba chiar numărul lor crește în fiecare zi. Astăzi învățătorii falși sunt mult mai sofisticați. Ei vin îmbrăcați în haine de oi, dar sunt lupi răpitori. Vorbirile de azi sunt mai dulci și mai ademenitoare, dar sunt la fel de otrăvite și de înșelătoare ca și atunci. Mă rog Domnului ca EL să ne păzească de orice amăgire.

15 Iunie, 2009

Mica 7:18

Care Dumnezeu este ca Tine, care ierți nelegiuirea, și treci cu vederea păcatele rămășiței moștenirii Tale? El nu-Și ține mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea.

Profetul Mica a pus această întrebare, ca să arate că nu este alt Dumnezeu în afară de Dumnezeul lui Israel. El este unic în întreg universul! Nu este nimeni ca Dumnezeu, mai ales în felul măreț și minunat în care a lucrat cu Israel și lucrează pentru noi. Dumnezeu a iertat și iartă pe oricine se întoarce la El cu pocăință. El uită și aruncă în marea uitării nelegiuirile poporului Său. Mânia Lui Dumnezeu nu rămâne pe vecie, ci îndurarea Lui rămâne veșnic! Însuși numele profetului înseamnă „cine este ca Dumnezeu,” și de aceea întrebarea aceasta s-a potrivit să o pună el. Bine ar fi ca și noi să știm că nu este alt Dumnezeu. Să fim plini de bucurie că El ne-a iertat nelegiuirile și a trecut cu vederea păcatele noastre. Să-I mulțumim că nu a ținut mânie pe noi, ci ne-a arătat și ne arată îndurarea Lui!

14 Iunie, 2009

Apocalipsa 3:21

Celui ce va birui, îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl meu pe scaunul Lui de domnie.

Domnul Isus a promis că toți cei care vor birui pe acest pământ, vor sta cu El pe același scaun de domnie. Nu există o făgăduință mai mare și mai frumoasă pe care cineva s-o poată auzi! Domnul Isus, Fiul Lui Dumnezeu, care a biruit moartea, iadul, pe diavolul și toate oștile lui, a fost așezat cu Tatăl pe același scaun de domnie. Ce putem spune noi? Noi cei care am primit totul în dar, fără vre-un merit, noi să fim așezați pe același scaun de domnie cu El? Harul e așa de mare, încât e amețitor să auzi așa ceva! Nu-i destul că ne-a dat viața veșnică, dar să ne pună lângă El în slava Lui pentru veci de veci! Să nu lăsăm vre-o clipă din viața noastră în care să nu ieșim biruitori asupra oricărui păcat Să ne rugăm Domnului să ne dea putere ca toți să fim biruitori asupra păcatului, ispitei, și a tuturor încercărilor care vin împotriva noastră.

13 Iunie, 2009

Psalmul 92:4

Căci Tu mă înveselești cu lucrările Tale, Doamne, și eu cânt de veselie, când văd lucrarea mâinilor Tale.

Psalmistul s-a uitat atent la lucrările Domnului, și a fost umplut de o mare bucurie. Pentru psalmist nu a fost nici o diferență între Domnul și lucrările Lui. Cine se bucură de lucrările Lui, se bucură de Domnul. Iar cine se bucură de Domnul, se bucură și de lucrările Lui. Nu ar trebui să fie nici un credincios, care să vadă ceea ce poate să facă Dumnezeu și să nu se umple de bucurie. Natura, și tot ce cuprinde ea, este de o frumusețe de nedescris împreună cu astrele de pe bolta cerului. Toate acestea sunt lucrările Lui minunate! Ploaia și soarele, norii și fulgerele, toate sunt create și conduse de Domnul! Dar cea mai mare minune a fost și este mântuirea noastră. Dumnezeu ne-a iubit așa de mult, încât L-a trimis pe Domnul Isus în lume să lucreze lucrările Tatălui și să ne aducă mântuirea în dar. Ne bucurăm noi de Domnul și de lucrările Lui? Să ne rugăm Domnului să ne ierte pentru că nu ne-am bucurat poate, așa de mult de lucrările Lui ca și psalmistul. Să-I cerem să ne dea putere să ne înveselim și noi la vederea lucrărilor Lui.

12 Iunie, 2009

Luca 12:21

Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el, și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.

Domnul Isus a povestit mulțimilor despre omul care atunci când s-a îmbogățit, în loc să mulțumească Lui Dumnezeu, și-a făcut planuri să mănânce și să bea. Dumnezeu nu a privit cu respect pe acel om, ci la numit nebun, deoarece în acea noapte i s-a cerut sufletul înapoi. Domnul Isus a concluzionat această pildă cu cuvintele din versetul de azi! Cel ce nu se îmbogățește față de Dumnezeu, seamănă cu bogatul căruia i-a rodit țarina și și-a mărit hambarele. În loc să fie mulțumitor, a spus sufletului lui că are de-acum multă vreme, timp de odihnă și de veselie. E greu de vorbit de bogății în criza în care se află întreaga lume, dar Cuvântul Lui Dumnezeu nu este condiționat de condițiile economice ale lumii. Dimpotrivă, Cuvântul Lui Dumnezeu are soluții pentru orice criză. Cei care se uită la bogății așa cum se uită Dumnezeu, aceia vor avea o atitudine corectă, deoarece Dumnezeu vrea ca noi să ne îmbogățim față de El. Proverbul spune că cine ajută pe sărac, împrumută pe Dumnezeu, iar cel care dăruiește Domnului nu sărăcește de loc. Să ne rugăm Domnului să ne ajute să nu adunăm comori aici pe pământ, ci zi de zi să ne îmbogățim față de Domnul!

11 Iunie, 2009

Iosua 4:24

Pentru ca toate popoarele pământului să știe că mâna Domnului este puternică, și să vă temeți totdeauna de Domnul, Dumnezeul vostru.

După ce Iosua și poporul Israel au trecut Iordanul ca pe uscat, Domnul a pus pe Iosua să ia douăsprezece pietre din Iordan ca aducere aminte a ceea ce a făcut Domnul pentru ei. Când copiii lor aveau să întrebe despre însemnătatea acelor pietre, ei trebuiau să spună ce s-a întâmplat și cum Domnul a secat apele Iordanului pentru ei. Așa cum a secat marea Roșie pentru Moise și generația lui, tot așa a fost secat și Iordanul pentru Iosua și generația lui. Domnul a făcut lucrul acesta ca toate popoarele pământului, nu doar cei din vecinătatea lui Israel, să știe că mâna Domnului este puternică. Nu este nimeni la fel de puternic ca Domnul Dumnezeu! El poate totul și nimeni și nimic nu i se poate împotrivi. Dar cei care știu că mâna Lui Dumnezeu este puternică, trăiesc în frică și în temere de Domnul. Viața poporului Israel trebuia să fie mereu trăită în frica de Domnul. Dumnezeu ne-a trecut și pe noi prin diferite situații ca să ne arate că El este Cel puternic, iar mărturia noastră trebuie să meargă peste tot pământul. Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute să trăim totdeauna în frică de El. Atunci vom avea înțelepciune și vom trăi frumos înaintea Lui.

10 Iunie, 2009

Matei 12:50

Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră, mamă.

Prin venirea Lui în lume, Domnul Isus a deschis calea spre Tatăl. Toți cei care fac voia Tatălui, care este în ceruri, este adus în familia Lui Dumnezeu. Deși pe pământ, Domnul Isus a avut mamă , frați și surori, El nu a socotit că familia aceea are cel mai mare rol în economia Lui Dumnezeu. Domnul Isus nu a desconsiderat familia de pe pământ, ci a elevat importanța apartenenței în familia Tatălui care este în ceruri. Domnul Isus a îndemnat pe toți să asculte de Cuvântul Lui Dumnezeu, cuvânt care exprimă voia Lui Dumnezeu. Oamenii de atunci nu au înțeles ce a spus Domnul Isus și se pare că nici azi nu înțeleg. Mulți ar vrea să fie cu Domnul în veșnicie, dar aici nu se asociază cu aceia care sunt copiii Lui. Cei care aici se rușinează de Domnul, să nu se aștepte ca dincolo să fie cu El. Cei care aici se silesc să facă voia Lui Dumnezeu, sunt frații și surorile Domnului Isus. Ești tu oare parte din familia Lui? Ușor de știut, dacă faci voia Lui Dumnezeu, atunci ești al Lui. Dacă nu faci voia Lui, înseamnă că nu ești copilul Lui. Mă rog Domnului, că dacă faci parte din cei ce nu sunt ai Lui, să nu rămâi în această stare, ci să te întorci la El chiar azi.

09 Iunie, 2009

Psalmul 37:27

Depărtează-te de rău, fă binele, și vei dăinui pe vecie.

În repetate rânduri, Cuvântul Lui Dumnezeu ne-a spus să ne depărtăm de rău. Este absolut important ca aceia care se numesc copiii Lui Dumnezeu să nu se mai apropie de rău. Când cineva dorește răul sau se apropie de rău, dovedește prin aceasta că schimbarea nu a avut loc, deoarece cine este în Cristos este o creație nouă, fiindcă cele vechi s-au dus. Dorința Lui Dumnezeu este ca noi să ne apropiem de bine tot timpul și în felul acesta vom fi departe de rău. Făcând ce este bine, noi ne pregătim de veșnicie, deoarece nu prin noi înșine facem noi binele, ci ca rezultat al mântuirii primite în dar. Cei care se ocupă de studiul Cuvântului Lui Dumnezeu, știu că nu au putut face binele atunci când erau nemântuiți. Orice încercare de a face binele era nereușită. După mântuire, a face binele este normalul, iar a face răul este cel mai mare anormal! Să ne rugăm Domnului să ne păzească El de a ne apropia de rău și să ne dea putere ca tot mereu să facem binele spre slava Lui veșnică!