Luca 1:39
Maria s-a sculat chiar în zilele acelea, şi a plecat în grabă spre munţi, într-o cetate a lui Iuda.
Imediat după ce Maria a primit vestea că Fiul Lui Dumnezeu se va naşte prin ea, a plecat spre munţi. Ea nu a plecat să caute ajutor de la munţi, deoarece ajutorul nu vine de la munţi, ci de la Domnul care a făcut cerurile şi pământul! Ea s-a dus într-o cetate din munţi ca să o viziteze pe Elisaveta, soţia preotului Zaharia. Nu ni se spune cu cine a fost neam Maria, dar e uşor de crezut că ea a dorit o consultaţie cu un preot şi o mătuşă neprihănită. Luca a scris că amândoi, atât Zaharia cât şi Elisaveta erau neprihăniţi. Maria o fi spus mamei ei ce a auzit de la înger, dar mama ca orice mamă, a vrut poate o confirmare mai serioasă şi de aceea a îngăduit plecarea Mariei la aceste neamuri. Nu e nimic greşit ca atunci când auzi o veste mai deosebită, să te consulţi cu alţii care poate ştiu mai multe sau au trecut prin mai multe situaţii. Maria ştia că cei doi nu aveau copii, dar în timpul acestei vizite, care se părea că e doar despre vestea ei, Maria a aflat că şi Elisaveta cu Zaharia trăiau o minune a lor. Dumnezeu a cercetat familia lor şi Elisaveta avea deja şase luni de sarcină. Imediat după întâlnirea celor două viitoare mame, salutul s-a făcut între copiii lor. Ioan tresaltă în clipa când Domnul Isus a intrat cu Maria! Ce moment feeric. Nenăscuţi încă, dar prin Duhul Sfânt, cei doi au comunicat! Să ne rugăm ca Domnul să ne dea un sezon de Crăciun plin de bucuria Domnului. El să ne ajute să ascultăm de Cuvântul Lui şi să celebrăm cu bucurie venirea Lui în lume şi în acest an!
No comments:
Post a Comment