01 Februarie, 2008

Exodul 25:40

Vezi să faci după chipul, care ți s-a arătat pe munte.

Moise a fost instruit de Dumnezeu să facă toate lucrurile pentru Cortul Întâlnirii, numai după chipul arătat pe munte. Asta înseamnă că Dumnezeu i-a arătat lui Moise Cortul Întâlnirii cu toate ustensilele, cu altarele, chivotul, masa, sfeșnicul și hainele preoțești. Ce priveliște o fi fost aceasta pentru Moise și Iosua! Dumnezeu a desfășurat nu numai planul, ci cred că le-a arătat chiar și produsul final în cea mai frumoasă formă. Moise a trebuit să țină minte toate detaliile...să nu uite vre-o verigă, sau vre-o culoare de la perdeaua dinlăuntru cortului! Dumnezeu i-a dat suficientă memorie, căci citim că toate au fost făcute după chipul văzut pe munte! Domnul Dumnezeu ne-a dat și nouă harul să facem tot ce El ne-a spus când Domnul Isus a vorbit pe Muntele Fericirilor! Acolo am primit și noi detalii precise pentru viața de creștini. Facem însă noi tot ce ni s-a spus? Urmăm noi în totul totului tot ce ni s-a descoperit? Domnul Isus nu ne-a pus sarcini grele, ci ne-a arătat calea către cer prin credință în El și în Cuvântul Lui. Mă rog ca Domnul să ne ajute să facem și noi ca Moise, tot ce ne-a poruncit Domnul!

31 Ianuarie, 2008

Matei 6:33

Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Domnul Isus a spus celor din vremea Lui să nu se îngrijoreze. A te îngrijora înseamnă să nu te încrezi în Cel ce conduce viaţa ta clipă de clipă. Domnul Isus a spus oamenilor să caute mai înainte de toate Împărăţia, iar celelalte lucruri--pentru care ei se îngrijorau-- le vor fi date pe deasupra. Căutarea după Împărăţie trebuie să fie o căutare permanentă. Împărăţia nu este un teritoriu cucerit, ci este starea de har în care ne găsim prin Domnul Isus. Cei ce caută Împărăţia o pot găsi. Nu este departe de nimeni. Trebuie doar să crezi şi vei fi primit cu drepturi depline în Împărăţia Lui Dumnezeu. De ce oamenii tot mai caută alte lucruri? De ce chiar unii creştini nu au întotdeauna Împărăţia ca fiind centrală în viaţa lor? Domnul Isus a ştiut că cine se ocupă întâi de împărăţie, ca rezultat, toate lucrurile de care are nevoie îi vor fi date. Domnul să ne dea înţelepciune şi să căutăm mereu Împărăţia Lui!

30 Ianuarie, 2008

Psalmul 30:12

Pentru ca inima mea să-Ţi cânte, şi să nu stea mută. Doamne Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda.

După ce tânguirile psalmistului au fost prefăcute în veselie, el n-a vrut ca inima lui să mai stea mută, ci el a dorit ca inima lui să cânte neîncetat laudă Domnului. Numai Domnul poate schimba circumstanţele vieţii cuiva, dar este foarte important ca noi să recunoaştem acest lucru. Psalmistul a recunoscut că schimbarea situaţiei lui, nu a fost rezultatul iscusinţei lui, ci a fost Domnul care a schimbat plânsul în veselie şi tânguirile în cântări de bucurie. Promisiunea pe care psalmistul a făcut-o este uimitoare! Psalmistul nu Îl va lăuda pe Domnul toată viaţa, ci pentru veşnicie! Psalmistul a ştiut că laudele vor continua dincolo pentru toată veşnicia. Să ne obişnuim şi noi, ca în orice situaţie ne-am afla, să-L lăudăm pe Domnul! Aşa cum a schimbat situaţia psalmistului, El poate schimba şi situaţia în care tu te afli. Domnul nu s-a schimbat, El este acelaş. De aceea noi trebuie să credem şi să ne încredem în El în orice vreme. Mă rog ca Domnul să ne dea la toţi harul să-L lăudăm şi astăzi şi pentru totdeauna.

29 Ianuarie, 2008

1 Corinteni 8:9

Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.

Apostolul Pavel a scris celor din Corint să fie atenţi cu libertatea creştină! Ca orice altă libertate, libertatea creştină trebuie să ţină cont de cei din jur. Oricât de liber aş fi eu, nu am voie să calc libertatea altuia. Libertatea se limitează atunci când ea încalcă dreptul celui de lângă mine. În Biserica Lui Dumnezeu vor fi creştini mai slabi, care uşor se pot împiedica de anumite libertăţi pe care unii creştini şi le-au putut permite. Nu cred că a fost vorba de păcat în acest context, ci doar de participarea la mese cu carne jertfită idolilor. Pentru creştinii maturi, acest lucru nu a prezentat nici o problemă, dar pe cei slabi acest lucru a putut să-i clatine în credinţă. De aceea Apostolul a scris aceste lucruri pentru ca cei maturi să nu lase libertatea lor să devină o piatră care să împiedice pe alţii în înaintarea în credinţă. Care este atitudinea noastră faţă de cei slabi? Suntem noi gata să jertfim din libertatea noastră pentru ca cei slabi să nu fie ofensaţi? Sau nu ne pasă! Dacă nu ne pasă înseamnă că nu promovăm dragostea şi problema nu mai este doar libertatea noastră, ci este lipsă de dragoste. Să ne rugăm ca Domnul să ne dea înţelepciune ca să nu fim piedică pentru nimeni, ci mai degrabă să-i ajutăm atât pe cei tari cât şi pe cei slabi să înainteze în umblarea lor cu Domnul!

28 Ianuarie, 2008

Ieremia 2:13

Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri , puţuri crăpate, care nu ţin apă.

Profetul Ieremia a scris aceste cuvinte cu peste două mii şase sute de ani în urmă. Poporul Lui Dumnezeu a abandonat pe Domnul şi apoi au încercat să se adape din izvoare false. Dumnezeu a chemat cerul să se mire de aşa ceva şi anume că un popor ales fiind de Dumnezeu să fie lumina neamurilor, a ajuns să plece de la El după alţi dumnezei străini. Dumnezeu a fost şi este Izvorul apelor vii. Nimeni din această lume nu-L poate egala. De ce se duc oamenii după alte izvoare? De ce caută satisfacţie în altă parte? Experienţa poporului Israel a fost de plâns. Ei şi-au săpat fântâni, dar fântâni care nu ţineau apă. Arătau poate că sunt pline cu apă, dar de fapt erau uscate. Suntem oare şi noi în căutare de alte surse de apă? Nu ne este îndeajuns apa ce ne-a dat-o El? Mă rog ca Domnul să ne lumineze pe toţi că El este Izvorul apelor vii şi să ne adăpăm numai şi numai din El!

27 Ianuarie, 2008

1 Ioan 5:14

Îndrăzneala, pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.

Îndrăzneala pe care noi o avem în viaţă cu Domnul Isus nu este doar pentru viitor atunci când El va veni, sau la judecata ce va urma. În această viaţă putem avea îndrăzneală la Dumnezeu prin părtăşia rugăciunii. Ioan ne-a scris că noi avem acces la Dumnezeu întotdeauna şi că El ne ascultă rugăciunile. Dumnezeu are plăcerea să răspundă pozitiv la rugăciunile care sunt făcute după voia Lui. Aici ni se spune de fapt că rugăciunea nu este doar o petiţionare către un for superior, ci este o angajare în a cunoaşte voia Celui de la care cerem răspuns. Cei care învaţă să cunoască voia Lui Dumnezeu, aceia au deja răspunsul la rugăciunile lor! Când noi învăţăm să vrem ce vrea Dumnezeu, să ne placă ce Lui Îi place, să dorim ceea ce El doreşte, deja avem răspuns la rugăciunile noastre.
Astăzi mergem la Casa de rugăciune, de aceea vă îndemn pe toţi să mergeţi cu confidenţă că Dumnezeu e gata să asculte rugăciunile făcute după voia Lui. Să ne ajute Domnul să fim oameni care să iubim voia Lui în orice situaţie!

26 Ianuarie, 2008

Psalmul 26:12

Piciorul meu sta pe calea cea dreapta: voi binecuvanta pe Domnul in adunari.


Psalmistul David a avut siguranta ca piciorul lui sta pe calea cea dreapta. Noi stim ca atata timp cat el a ascultat de legile Domnului, piciorul lui nu s-a departat de loc de calea cea dreapta. Cand insa si-a luat ochii de la legile Domnului, atunci picioarele lui David nu au mai mers pe calea dreapta. Atata timp cat cineva sta pe calea dreapta, dorinta lui nu e alta decat sa binecuvinteze pe Domnul in adunari! Oriunde va fi o adunare, cel neprihanit vrea sa fie acolo sa proclame Numele Domnului. Care e oare pozitia noastra? Suntem noi mereu pe calea dreapta? Il binecuvantam pe Domnul in orice vreme? Noi nu avem nevoie de adunari pentru a face acest lucru. In fiecare zi noi putem sa-L binecuvantam pe Domnul pentru toate binefacerile Lui. Fie si ziua de azi o zi in care sa stam pe calea dreapta si sa binecuvantam Numele Domnului!

25 Ianuarie, 2008

2 Corinteni 9:6

Sa stiti: cine seamana putin, putin va secera; iar cine seamana mult, mult va secera.

Apostolul Pavel a scris un principiu inspirat de Duhul Sfant care s-a aplicat in generatia lui si cred ca se aplica si in generatia noastra. Toti care au semanat putin in campul lor, nu au asteptat o mare recolta. E foarte normal insa ca cei care au semanat mult, sa astepte o mare recolta. De ce atunci nu vedem acelas principiu respectat si in lumea spirituala? De ce in aceasta sfera credem ca nu conteaza cat si cum semanam si ca la urma urmei Domnul stie cum si ce va fi. Nu cred ca e asa. De fapt, Apostolul Pavel s-a referit la viata spirituala, dar s-a folosit de un exemplu obisnuit. Toti stiau ca nu poti semana putin si sa te astepti la mult. Nici in viata de credinta nu poti investi putin si apoi sa seceri mult. Trebuie sa investesti timp si energie pentru a creste spiritual, pentru a cunoaste Cuvantul Lui Dumnezeu si a te ruga. Nu vom intalni seceris bogat, daca nu vom spune altora despre Domnul Isus. Nu vom avea seceris bogat, daca nu vom da din banii nostri pentru inaintarea lucrarii Lui Dumnezeu in aceasta lume. Sa ne rugam Lui Dumnezeu ca El sa ne lumineze mintea sa vedem unde am semanat putin, crezand ca se va schimba in mult la seceris. Sa ne punem serios pe semanat daca vrem sa avem seceris bogat!

24 Ianuarie, 2008

Psalmul 50:21a

Iata cei facut, si Eu am tacut.

Dumnezeu a vorbit poporului Israel in repetate randuri iar ei nu au ascultat de glasul Lui. Cand, ei insa au continuat in rau, Dumnezeu in dragostea Lui, a tacut. Dumnezeu tace atunci cand noi facem ceva ce nu-I place. In loc sa ne pedepseasca imediat, El ne da timp de pocainta. El nu doreste moartea pacatosului, ci doreste ca toti sa vina la pocainta. Dumnezeu tace fiindca ne iubeste si nu vrea sa ne pedepseasca, ci ne da harul sa ne intoarcem la El cu pocainta. Faptul ca Dumnezeu tace nu este ca nu stie ce am facut sau ca nu-I pasa de noi. Dumnezeu stie totul despre noi, dar a hotarat sa ne iubeasca si ne va iubi pentru totdeauna. De aceea tace, fiindca nu vrea sa pierim, ci vrea sa fim mantuiti pentru vesnicie. Nu te gandi ca El nu vede si nu stie ce-ai facut. Faptul ca Dumnezeu nu ti-a spus nimic, nu-i un semn al aprobarii a ceea ce-ai facut. Tacerea Lui Dumnezeu ar trebui sa ne indemne pe toti la pocainta, caci va veni vremea cand El nu va mai tacea, dar atunci vom amuti noi. Sa ne ajute Domnul sa nu-L ispitim cu nimic, ci sa traim in asa fel incat El sa se poata lauda cu ce copii are pe acest pamant!

23 Ianuarie, 2008

1 Samuel 23:16

Atunci Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat si s-a dus la David in padure. El i-a intarit increderea in Dumnezeu.

David a fost urmarit de Saul, dar Ionatan a inteles ca nu poate sta nepasator fata de prietenul lui. Cu toate ca tatal sau il urmarea mereu pe David, acesta s-a dus prin padure sa-l caute pe David. Nu era nimic mai periculos pentru Ionatan decat sa fie vazut de tatal lui si de oamenii lui. Dar prietenia ce-a avut-o pentru David nu a putut fi oprita de nici un risc. Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste, spune proverbul romanesc. Ionatan insa, nu a fost doar un prieten oarecare, ci el a fost un om al Lui Dumnezeu care a intarit increderea lui David in Dumnezeu. Aici este frumusetea prieteniei lor! Cand unul este deznadajduit, celalalt ii intareste increderea in Dumnezeu. Ionatan nu face promisiuni bazate pe faptul ca el este printul tarii si prin pozitia asta il va salva din mana lui Saul, ci el i-a intarit lui David increderea in Dumnezeu. Domnul sa ne ajute si pe noi sa fim astfel de oameni, care sa intarim altora increderea in Dumnezeu. Cred ca trebuie noi sa ne incredem in Domnul, ca apoi sa putem intari si altora increderea in Dumnezeu.

22 Ianuarie, 2008

1 Petru 5:4

Si cand se va arata Pastorul cel mare, veti capata cununa care nu se poate vesteji, a slavei.

Apostolul Petru a scris aceste cuvinte in mod deosebit acelora care pastoresc turma Domnului Isus, adica biserica Lui. E interesant faptul ca Apostolul Petru Il numeste pe Domnul Isus ca fiind Pastorul cel mare, aratand ca noi ceilalti suntem pastorii cei mici. El este cel mare si nu este nimeni ca El. Doar Domnul Isus si-a dat viata pentru oile Lui. Au mai fost pastori martirizati pentru credinta lor, dar nici unul nu si-a dat viata ca sa rascumpere pe cineva. Moartea Domnului Isus a fost si ramane unica. De aceea este El Pastorul cel bun si Pastorul cel mare. Sa ne ajute Domnul sa pastorim turma dupa voia Lui Dumnezeu, nu pentru castiguri marsave, ci cu lepadare de sine, sa ne dam pilda turmei. Doar in felul acesta vom primi cununa care nu se vestejeste, cand va veni Domnul Isus. Fie ca sunteti sau nu sunteti chemati la slujba de pastorire, sa ne purtam toti in asa fel ca atunci cand se va arata El sa nu fim dati de rusine, ci sa primim cu totii cununa care nu se poate vesteji, adica cununa slavei!

21 Ianuarie, 2008

Psalmul 21:7

Caci imparatul se increde in Domnul; si bunatatea Celui Prea Inalt il face sa nu se clatine.


Imparatul David s-a increzut in Domnul din tineretea lui. Si cand a fost la oi si cand a fost pe campul de lupta, increderea lui a fost neclintita in Domnul. Daca leul sau ursul venea la el, sau se afla in fata lui Goliat, David nu se bizuia pe taria lui, ci intotdeauna s-a increzut in Dumnezeu. Domnul a lasat ca bunatatea Lui sa-l faca neclintit. Ce frumos este sa invatam si noi sa ne incredem in Domnul in orice situatie ne-am afla. Dumnezeu nu s-a schimbat si nu se schimba. Daca a fost cu David, fara indoiala ca va fi cu fiecare din noi daca ne incredem in El. Domnul nu ingaduie sa ne clatinam daca ne incredem pe deplin in El. Incepem o noua saptamana, de aceea va indemn pe toti sa nu va temeti sa va incredeti in Domnul. Sa nu spunem numai ca ne incredem, ci sa ne incredem pe deplin in bunatatea Lui Dumnezeu care nu va lasa sa ne clatinam!

20 Ianuarie, 2008

Luca 7:50

Dar Isus a zis femeii: „credinta ta te-a mantuit; du-te in pace.”

Aceste cuvinte ale Domnului Isus au fost spuse in mai multe ocazii cand oamenii au primit de la Domnul asigurarea iertarii de pacate. De fapt nimeni care vine la Domnul Isus nu va mai fi fara sentimentul pacii si al iertarii de orisice pacat. El ne iarta si ne ridica orice povara cand venim cu credinta inaintea Lui. Domnul Isus a spus acestei femei ceea ce nimeni nu ar fi putut sa-i spuna, caci numai El are puterea sa mantuiasca si numai El poate da pacea adevarata. Oamenii din jurul acestei femei au judecat-o ca este pacatoasa. De fapt, ei L-au condamnat pe Domnul Isus ca i-a dat voie sa se atinga de picioarele Lui. In mintea lor, Domnul Isus nu era nici macar prooroc, caci daca ar fi fost prooroc, ar fi stiut ce fel de femeie a fost cea care i-a spalat picioarele cu lacrimile ei. Domnul Isus nu se uita la noi cum se uita oamenii. El vede nevoia adanca a sufletului nostru si acolo lucreaza El. Domnul Isus nu ne schimba aspectul exterior, ci intai incepe in interior. De acolo incepe El schimbarea. Fie ca toti sa invatam de la Domnul Isus cum sa ne uitam la cei din jurul nostru, cu mila si compasiune nu cum se uitau fariseii din vremea Lui. Daca am primit iertarea si mantuirea Lui, sa mergem in pace pe calea Lui pana la capatul de drum!

19 Ianuarie, 2008

Geneza 32:31

Rasarea soarele cand a trecut pe langa Peniel. Insa Iacov schiopata din coapsa.

Iacov s-a intors de la Laban si se pregatea de intalnirea cu fratele sau Esau. Nu s-au vazut de douazeci de ani, iar termenii despartirii nu au fost prea buni. Cand Iacov a plecat de acasa, Esau avea plan sa il omoare. Acum insa nu mai erau tineri, ci amandoi aveau familii si multe turme. In noaptea dinaintea intalnirii celor doi, Iacov nu a dormit de loc. In loc de un somn linistitor, el s-a luptat cu un om care pana la urma l-a lovit la incheietura soldului. Cand insa a trecut pe langa Peniel, loc ce inseamna: Fata Lui Dumnezeu, adica reflectia imaginii divine, a rasarit soarele. Nu putea sa fie nimic mai frumos sau mai semnificativ decat un rasarit de soare. Cand Lot a intrat in Toar a rasarit soarele, iar cand femeile s-au intors de la mormantul Domnului, de asemenea a rasarit soarele! Ma rog ca peste voi toti care treceti prin incercari, sa rasara soarele prezentei Lui Dumnezeu! Fie ca sunteti la capatul unei nopti de veghe sau lupta, fie ca iesiti din vre-o sodoma, Domnul sa lase soarele Lui peste noi toti.

18 Ianuarie, 2008

Faptele Apostolilor 20:12

Flacaul a fost adus viu, si lucrul acesta a fost pricina unei mari mangaieri.

Toti am auzit de tanarul Eutih care a adormit la biserica. Asa ne-a fost prezentat acest tanar de inaintasii nostri ca fiind omul care a adormit la biserica. Predicatorii l-au folosit ca sa descurajeze pe cei ce mai adormeau in biserici. Cred ca eu am predicat de tanarul acesta ca a fost in doua lumi: si cu biserica si cu lumea. El a stat in biserica, dar fiind pe geam, cred ca s-a mai uitat si afara si a adormit cazand nu in biserica, ci afara de la etajul al treilea. A fost ridicat mort. Apostolul Pavel a sarit insa si l-a luat in brate si copilul nu a murit sau daca a murit a fost inviat. Aducerea cuiva la viata inseamna o minune adevarata.. Cati dintre noi am vazut oameni scosi din moarte si adusi la viata? Sa ne dea Domnul intelepciune sa stam in biserica si sa nu privim in lume. Sa ne ajute Domnul pe toti sa nu traim in doua lumi. Iar daca vedem pe cineva cazut, sa fim primii care sarim sa-l ridicam. Sa ne rugam ca Domnul sa ne ajute sa fim mai activi si sa aducem pe multi la Domnul.

17 Ianuarie, 2008

Estera 2:11

Si in fiecare zi Mardoheu se ducea si venea inaintea curtii casei femeilor, ca sa afle cum ii merge Esterei si ce se face cu ea.

Mardoheu a fost tata adoptiv Esterei, si multi am invatat despre curajul si patriotismul lui. Pentru multi dintre noi, Mardoheu a fost un indemn de a nu ne pleca inaintea „hamanilor” din vremea noastra. Astazi as dori sa ne uitam la gingasia si grija ce-a avut-o fata de Estera. Nu a lasat nici o zi sa treaca fara ca el sa nu mearga sa vada ce se intampla cu Estera. Estera a fost luata pentru selectia de a deveni sotia imparatului Babilonului, dar asta nu l-a impiedecat pe Mardoheu sa vada el ce se face cu Estera. Ce bine ar fi daca toti parintii din zilele noastre ar avea aceeasi grija de copiii lor. Cum ar arata societatea noastra daca zilnic parintii ar fi interesati de ceea ce se face cu copiii lor. Dumnezeu este Tatal nostru si El zilnic isi innoieste bunatatea Lui fata de noi. Indurarile Lui sunt mereu noi. El le innoieste in fiecare dimineata. Ce fel de parinti suntem noi? Ne ingrijim noi de copiii pe care Dumnezeu ni i-a dat asa cum Mardoheu s-a ingrijit de Estera? Sa ne rugam ca Domnul sa ne ajute pe toti sa facem ce-a facut Mardoheu. In orice slujba am fi, si oricare ne-ar fi responsabilitatea, sa fim atenti si sa purtam de grija celor pe care-i avem in jurul nostru.

16 Ianuarie, 2008

Matei 21:23

„Doamne,” I-au zis ei, „sa ni se deschida ochii!”

Doi oameni orbi au strigat dupa Domnul Isus ca sa aibe mila de ei. Domnul Isus i-a intrebat ce vor, iar ei au fost foarte precisi in cererea lor si anume au cerut sa li se deschida ochii. Desigur ca mai aveau si alte probleme, dar aceasta a fost cea mai importanta problema din viata lor. Cati dintre noi stim sa fim asa de precisi cand ne rugam? Uneori in loc sa adresam problema ce-o avem, incercam sa-L sfatuim pe Dumnezeu cum sa o rezolve! Sa invatam de la acesti doi oameni ca intotdeauna sa ne ducem la Domnul Isus cu orice problema am avea si sa credem ca El poate sa ne-o rezolve. Sa nu mergem in jurul lumii, ci sa fim directi si precisi in rugaciunile noastre. Toti trebuie sa avem ochii deschisi pentru a vedea bine lucrarile Lui Dumnezeu. Sa ne rugam si noi intocmai ca cei doi oameni orbi: Doamne, deschide-ne si noua ochii!

15 Ianuarie, 2008

Proverbe 14:22

In adevar cei ce gandesc rau se ratacesc, dar cei ce gandesc binele lucreaza cu bunatate si credinciosie.

Gandirea rea sau gresita il duce pe om in ratacire. Nu poate nimeni sa gandeasca rau si sa mearga bine. Toti cei ce gandesc rau nu ajung nicaieri, deoarece raul le intuneca mintea, iar ei nu au nici o tinta. In contrast cu acestia, Solomon a pus pe cei ce gandesc bine. Acestia nu au altceva in mintea lor decat ganduri bune, drepte si adevarate. Nu poti gandi bine daca nu ai mintea schimbata si innoita de Duhul Sfant. Cand mintea este transformata dupa Cuvantul Lui Dumnezeu, atunci mintea va produce o gandire dreapta si buna. Gandirea buna se manifesta intr-o lucrare facuta cu bunatate si credinciosie. Ce frumos este ca cei ce gandesc bine sa se angajeze in slujba bunatatii si a loialitatii. Nu as vrea ca vre-unul din noi sa gandim la rau, ci ma rog ca toti sa gandim binele si apoi sa lucram cu bunate si credinciosie. In felul acesta, tot ce facem va fi pentru slava Aceluia care ne-a dat o inima si o minte noua care pot gandi si lucra doar spre bine.

14 Ianuarie, 2008

Evrei 4:13

Nici o faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.

Nimeni si nimic nu poate fi ascuns de Domnul care le-a creat si le sustine pe toate. El patrunde in adanc si cerceteaza absolut totul. Ochii Lui patrund peste tot, totul fiind gol si descoperit inaintea Lui. De ce atunci sunt unii care mai incearca sa se ascunda de Dumnezeu? De ce cred unii ca nimeni nu poate sti ce-au facut ei la intuneric? Mii si milioane de oameni cred ca viata le este data sa o traiasca cum le place lor. Cei care ne-am intors la Domnul stim ca nu e asa, ci viata ne este data sa facem ce e placut Lui Dumnezeu. Astfel nu ne vom teme de faptul ca Dumnezeu vede totul, ci ne vom bucura ca viata noastra are atentia Lui Dumnezeu. Sa incepem aceasta saptamana cu bucurie in suflet ca Dumnezeu nu ne lasa abandonati, ci ne vede tot timpul. Sa ne dam toate silintele sa facem tot ce e placut inaintea Lui si astazi si pana-n veci de veci.

13 Ianuarie, 2008

Levetic 26:13

Voi umbla in mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru si voi veti fi poporul Meu.

Dumnezeu a promis poporului Israel ca va fi cu el tot timpul. Dupa ce le-a dat o serie de legi, Dumnezeu le-a pus conditia ca ei sa fie sfinti dupa cum El este sfant si atunci El va umbla in mijlocul lor. Atunci El va fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Lui. Daca in mijlocul lor nu vor fi idoli si vor pazi legile Lui, Dumnezeu va fi cu ei si nu-i va lasa singuri. Domnul Isus ne-a promis ca va fi cu noi pana la sfarsitul veacului. Ne-a dat insa porunca ca noi sa facem ucenici din toate neamurile si sa le vestim Evanghelia, ca apoi sa-i conducem la botez si la ascultarea de Cuvintele Lui. Maine mergem la Casa de Rugaciune si cred ca ne vom bucura sa stim ca Domnul va fi in mijlocul nostru. Sa ne bucuram ca El este Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Lui.

12 Ianuarie, 2008

Ioan 12:44

Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.”

Cine nu crede în Domnul Isus nu va avea harul mântuirii. Cei care se minunau că Domnul Isus se proclama pe Sine ca fiind Fiul Lui Dumnezeu, în acest verset au auzit cuvinte pline de autoritate din partea Celui ce a venit din cer. Domnul Isus a strigat pentru toţi să ştie că cine nu crede în El, de fapt nu crede nici în Tatăl. Exclusivitatea acestei relaţii este uimitoare! Nu e posibil să alegi să crezi în Tatăl, şi pe Fiul să-L respingi... nu cred că sunt din aceştia între cititorii noştri, dar dacă sunt îi invit la pocăinţă! Domnul Isus a fost trimis de Tatăl, şi El nu s-a dat înapoi. Ascultarea Lui de Tatăl trebuie să ne îndemne şi pe noi la o ascultare mai serioasă în Anul Nou 2008. Credinţa noastră trebuie să fie urmată de fapte vrednice de ea. Nu se poate una fără alta. Vom afirma noi credinţa noastră în Tatăl şi în Fiul şi în Duhul Sfânt, fără să fie o afirmaţie searbădă şi goală, ci plină de sens şi de pocăinţă?! Să ne rugăm ca Domnul să ne întărească să putem fi martori serioşi pentru Domnul în acest an!

11 Ianuarie, 2008

Proverbe 11:30

Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete.

Ce cuvinte pline de har! Cel neprihănit rodeşte prin Duhul Sfânt nimic altceva decât roada Duhului! Roada Duhului dă viaţă la toţi cei care sunt în contact cu cei neprihăniţi! Rodirea lor se vede tot timpul, nu doar odată pe an. Influenţa lor este permanentă pentru cei cu care vin în contact. Cei care sunt înţelepţi câştigă suflete. În primul rând, cel înţelept îşi „câştigă” propriul suflet de la moarte. Apoi el se ocupă de cei apropiaţi, ca să-i câştige şi pe ei de la moarte. Nu va putea să câştige toată lumea pentru Cristos, dar va putea duce pe toţi în rugăciune înaintea Domnului. Cel fel de roadă aducem noi? Ce lăsăm noi în urma noastră? Suntem noi printre cei care câştigă suflete? Dacă nu am adus roade care să fie dătătoare de viaţă, să ne rugăm ca Domnul să ne facă roditori în acest an nou şi să ne dea El înţelepciune să câştigăm suflete pentru El!

10 Ianuarie, 2008

Luca 6:31

Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.

La acest început de an doresc ca toţi cei care citim aceste rânduri să ne uităm foarte serios la cuvintele Domnului Isus din acest verset. Cum ar arăta lumea noastră dacă toţi pocăiţii am trăi legea aceasta a Domnului Isus! Cum vrem să fim noi trataţi de alţii, aşa să facem şi noi la rândul nostru. Atunci nu ar mai fi conflicte între oameni. Fiecare ar face numai bine, deoarece toţi dorim să ni se facă bine. Toţi dorim ca oamenii să vorbească frumos şi respectos cu noi. Să ne purtăm noi frumos cu cei din jurul nostru şi Dumnezeu va purta de grijă să ni se facă şi nouă la fel. Domnul Isus a făcut doar bine la toţi, dar alţii au căutat tot timpul să-I facă rău. Domnul Isus doreşte ca noi, urmaşii Lui, să facem aşa cum a făcut El. Domnul Isus ne-a dat Duhul Sfânt să fie cu noi în fiecare clipă, iar acest fapt face foarte posibil ca noi să facem exact ce-a făcut Domnul Isus. Să ne rugăm ca în acest an să facem numai ce am dori să ni se facă nouă. În felul acesta, mediul în care trăim se va schimba, locul nostru de muncă ar arăta altfel, chiar bisericile ar funcţiona altfel!

09 Ianuarie, 2008

Ieremia 23:24

Poate cineva să stea într-un loc ascuns fără să-l văd Eu? Zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pământul? zice Domnul!

Profetul Ieremia spunea poporului Israel aceste cuvinte din partea Lui Dumnezeu pentru a-i face să înţeleagă că Dumnezeu este în orice loc, aude orice conversaţie, citeşte orice gând! Ce înfricoşător este acest adevăr şi totodată, ce plin de mângâiere este! Dacă sunt ascuns de necaz, de dureri, de neajunsuri, de ruşine, sau de frică, El chiar şi atunci mă vede. El este interesat de situaţia mea. El este Cel ce umple cerurile şi pământul, El este atotprezent. Este o nebunie să încerci să te ascunzi de El. Dumnezeu este în orice loc şi nu ai cum să fugi de El. Dacă avem motive să ne ascundem de El, ca Adam în grădina Eden, să nu uităm că Domnul Isus a adus răscumpărarea care ne pune într-o stare de acceptare înaintea Lui Dumnezeu. Faptul că El este pretutindeni ar trebui să ne facă să nu ne mai ascundem de El, ci atunci când credem că ar trebui să fugim de El, să alergăm spre El, să ne cerem iertare, mărturisindu-ne păcatul. El este credincios şi drept şi ne va ierta!
De ce te-ascunzi când faci păcatul
Şi zici că nimeni n-a văzut
Căci ochiul Lui e pretutindeni
Şi vede tot ce ai făcut!
Israeliţii au încercat să se ascundă de Dumnezeu dar nu au reuşit. Noi să nu ne ascundem, ci să venim cu orice este în viaţa noastră la Crucea Lui şi acolo vom găsi uşurare!

08 Ianuarie, 2008

Luca 3:49

El le-a zis: „De ce mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”

Domnul Isus a rămas în urma părinţilor, după ce au fost la templul din Ierusalim. Părinţii au mers fără El, iar rezultatul au fost trei zile de căutări febrile. Au fost însă înmărmuriţi când L-au găsit în Templu. Maria şi Iosif şi-au povestit îngrijorarea, iar Domnul Isus le-a spus că nu trebuia să-L caute deloc. El nu s-a dus nicăieri, ci a stat în templu şi a conversat cu învăţătorii lui Israel. Părinţii au vrut să afle de ce s-a purtat aşa cum s-a purtat, dar nu au găsit decât răspunsul că El trebuia să fie acolo. A fost o explicaţie simplă, dar aşa de profundă încât veacurile nu au putut-o dezlega îndeajuns. De ce trebuia să fie atunci în templu? De ce nu a spus părinţilor că trebuie să stea acolo încă trei zile? Nu vom şti răspunsul la aceste întrebări până-n ziua când ne vom întâlni cu El. Cert este că toţi putem învăţa de la Domnul Isus să mergem la casa de rugăciune ca acolo să ne închinăm Lui Dumnezeu împreună cu sfinţii de pe pământ. Să nu dăm uitării adunarea noastră, ci fiecare în locul unde suntem, să mergem la adunările bisericiilor de unde facem parte. Să fim activi în Casa Domnului şi să nu ne lăsăm duşi de lume, ci să-L slujim cu bucurie pe Acela care a avut plăcerea să fie în Casa Tatălui Său!

07 Ianuarie, 2008

Psalmul 119:57

Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.

La începutul acestui an ar fi bine ca toţi să fim de acord cu declaraţia psalmistului. Hotărârea acestui om a fost deosebit de frumoasă şi anume să păzească cuvintele Lui Dumnezeu. Pentru a păzi poruncile Lui Dumnezeu, oamenii trebuie să le cunoască. E bine ca noi toţi să ne dăm toate silinţele să cunoaştem Cuvântul Lui Dumnezeu, dar nu doar o cunoaştere superficială, ci una profundă. Să medităm la Cuvântul Lui Dumnezeu ca să fim pătrunşi de seriozitatea şi puterea de transformare ce o are asupra noastră. Nouă ne place atunci când copiii noştri ascultă şi păzesc cuvintele noastre. Ni se pare chiar normal ca să fim ascultaţi de ei. Ca şi copii ai Lui Dumnezeu trebuie să ştim că Dumnezeu aşteaptă nu doar de la un psalmist, ci de la noi toţi să hotărâm ca partea noastră să fie păzirea poruncilor Lui. Fie ca în această zi ca şi întotdeauna toţi să citim şi să ne lăsăm pătrunşi de Cuvântul Sfânt.

06 Ianuarie, 2007

Matei 3:17

Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu pre iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”

La botezul Domnului Isus, Tatăl a declarat că în Fiul prea iubit este toată plăcerea Lui! Domnul Isus a împlinit toată neprihănirea Lui Dumnezeu, tot ceea ce cerea neprihănirea, iar Tatăl a declarat în auzul tuturor despre legătura dintre El şi Străinul din Nazaret. Lui Dumnezeu nu I-a fost ruşine de faptul că Domnul Isus a intrat în apă să fie botezat în rând cu cei care se întorceau la pocăinţă. Dumnezeu a privit cu plăcere faptul că Fiul s-a identificat cu nevoia noastră de pocăinţă. Mă uit în jur şi mă uit la mine şi mă întreb: suntem noi oare în aceeaşi poziţie? La fel ca şi Domnul Isus, noi căutăm să împlinim tot ce El ne-a poruncit. De ce nu se aude din cer câte-o declaraţie similară? De ce nu se deschide cerul şi Tatăl să răsune peste tot pământul cuvinte de laudă pentru cei care poartă numele Fiului Său? Sunt convins că nu se va mai întâmpla aşa ceva, dar nu ar fi frumos să se audă că toţi cei care sunt copiii Lui Dumnezeu împlinesc tot ce El ne-a învăţat? Să mergem la casa de rugăciune şi să ne rugăm ca El să ne dea harul ca în acest an să „auzim” fiecare susurul blând al vocii Lui în inima noastră că Îi suntem pe plac prin alegerea Lui dar şi prin participarea noastră la Evanghelie!

05 Ianuarie, 2008

Iov 11:13

Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mâinile spre El.

Ţofar din Naama, unul din prietenii lui Iov a spus aceste cuvinte către Iov, când acesta căuta rostul suferinţei lui. Ţofar a dat un sfat excelent pentru toţi oamenii de pretutindeni. Nu este loc mai potrivit spre a-ţi îndrepta inima sau mâinile decât spre Dumnezeu! Iov era îndreptat spre Dumnezeu. Atât inima cât şi mâinile lui erau întinse spre Dumnezeu. La acest început de an, privind la tot ce este în jur, să nu ne îndreptăm inima spre nimic din lumea aceasta, ci s-o îndreptăm spre Dumnezeu şi împărăţia Lui. Să nu întindem mâinile spre lucruri deşarte, ci să le întindem numai spre Dumnezeu. Când suntem în nevoie, mâna noastră întinsă spre El se va întoarce cu balsam de mângâiere şi cu alese binecuvântări. Inima care se îndreaptă spre Dumnezeu va fi umplută de dragostea Lui Dumnezeu. Să ne rugăm ca toţi cei care citesc aceste rânduri să-şi îndrepte inima spre Dumnezeu, iar mâinile noastre să se îndrepte numai spre El în acest an şi până-n ziua când Îl vom vedea faţă-n faţă!

04 Ianuarie, 2007

Romani 11:29

Căci Lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile şi de chemarea făcută.

Dumnezeu a chemat Israelul să-I fie poporul Lui şi prin el să-şi arate bunătatea faţă de toate neamurile. Israelul nu s-a purtat aşa cum Dumnezeu a vrut, iar Dumnezeu i-a închis în necredinţă pentru o vreme. În acest timp, Dumnezeu a deschis uşa pentru ca neamurile să ajungă la mântuire. Apostolul Pavel a scris din partea Duhului Sfânt să ne avertizeze că decizia Lui Dumnezeu de a împietri Israelul nu a fost finală. Va veni vremea când Dumnezeu îi va aduce pe cei din poporul Israel, înapoi la credinţă. O rămăşiţă din poporul Israel va primi pe Mesia, adică pe Domnul Isus ca Mântuitor. Dumnezeu a investit enorm de mult în Israel, dar în loc de struguri buni, ei au rodit struguri acri. Dar Dumnezeu nu regretă nici darurile date şi nici chemarea ce le-a făcut-o. El nu este om ca să-I pară rău. Nu cred că Dumnezeu regretă că ne-a binecuvântat şi pe noi cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti în Domnul Isus, deşi de multe ori ar fi trebuit să regrete! La fel ca şi cei din Israel, şi cei din Biserică nu am trăit aşa cum ar fi trebuit să trăim. Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute să trăim în acest an cu frică de Domnul şi să nu aducem ruşine Domnului, ci să-L slăvim pe El prin tot ce vorbim şi trăim!

03 Ianuarie, 2007

Psalmul 1:2

Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.

Omul fericit este cel ce plăcerea şi-o găseşte în Legea Domnului. Plăcerea acestui om este să fie în ritm cu Legea Domnului. El doreşte să o cunoască şi să o împlinească. Legea Domnului pentru el nu este un set de porunci pe care trebuie să le înveţe pe de rost şi atât..., sau dacă le ştie este suficient. Nu, omul acesta a cugetat la Legea Domnului şi ziua şi noaptea. Am început anul acesta şi în jurul nostru se petrec lucruri nemaipomenite. În Kenya au fost arşi o serie de oameni în biserică. În Iowa se fac ultimele eforturi pentru a scoate lumea la vot. O serie de judeţe din România sunt îngropate în zăpadă şi nu puţini sunt din aceia care au murit din această cauză. De aceea la acest început de an vă îndemn să luaţi aminte la omul care-şi găseşte plăcerea în Legea Domnului. Cugetând mereu la Legea Lui Dumnezeu, păcatul nu se va apropia chiar aşa de uşor de noi. Ispitele vor sta departe de noi. Vrăjmaşul nu va putea să samene sămânţa lui în noi, ci Cuvântul ne va face să rodim la vremea potrivită roade vrednice de pocăinţă! Să ne rugăm Domnului ca El să ne facă pe noi toţi oameni care să ne găsim plăcerea în Legea Domnului şi să ne ajute ca zi şi noapte să cugetăm la ea, în tot anul acesta nou.

02 Ianuarie, 2008

Luca 2:45

Dar nu L-au găsit, şi s-au întors la Ierusalim să-L caute.

Părinţii pământeşti ai Domnului Isus, Maria şi Iosif au mers la Ierusalim în fiecare an la praznicul Paştelor. Nu s-a întâmplat nimic neobişnuit, decât atunci când Domnul Isus a avut doisprezece ani. Atunci părinţii au plecat din Ierusalim şi nu au observat că Domnul Isus nu era cu ei. După trei zile şi-au dat seama că nu-I cu tovarăşii Lui, aşa cum ei au crezut, ci era pierdut. L-au căutat, dar nu L-au găsit. Abia atunci s-au intors la Ierusalim să-L caute. Noi suntem la începutul anului 2008. Să ne uităm atenţi la fiecare pas ca să nu-L pierdem pe Isus din privirea noastră, ci zi de zi să mergem cu El pe cale. Dacă sunteţi din aceia care L-aţi pierdut pe Domnul Isus, acum este momentul cel mai potrivit, la început de an, să vă întoarceţi şi să-L căutaţi. De obicei, El este exact în locul unde-L lăsăm. El nu pleacă de acolo, ci ne aşteaptă răbdător şi iubitor să ne întoarcem la El. Să nu ne depărtăm de Domnul în acest an, ci să mergem smeriţi pe urmele Lui.
Fie ca niciunul din noi să nu trebuiască să ne întoarcem înapoi să-L căutăm pe Domnul Isus, ci noi să fim din aceia care se uită ţintă la El tot mereu!