28 Decembrie, 2008

Luca 2:25

Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viață sfântă, și era cu frica lui Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el.

În jurul nașterii Domnului Isus pe lângă Iosif, Maria, ciobani și magi, a mai fost și un om deosebit pe nume Simeon. Despre puțini oameni s-a putut spune atunci în Israel așa ceva, dar de fapt nici astăzi nu sunt chiar așa de mulți oameni printre noi ca și Simeon! Simeon ducea o viață sfântă, adică separată de păcat. El nu era sfânt din calendar, ci era un sfânt care prin ajutorul Duhului Sfânt, care era peste el, trăia cu frica lui Dumnezeu în inimă! Se temea de rău, și oricine se teme de rău, acela se abate de la rău! Simeon nu se baza pe sfințenia lui personală, ci aștepta mângâierea lui Israel, adică aștepta pe Domnul Isus să vină să răscumpere poporul Israel. Simeon nu s-a dus la Betleem și nici măcar nu știm dacă a avut ocazia să vadă pe magi, dar Simeon s-a dus la Templu! Duhul Sfânt l-a trimis la templu chiar în ziua când Pruncul Isus a fost adus înaintea Domnului. Ce har să fii condus de Duhul la casa Lui și acolo să te întâlnești cu Domnul Isus! De câte ori s-au dus oamenii la templul din Ierusalim, dar în loc de Isus, ei au întîlnit ritualuri goale. Să ne rugăm Domnului ca oridecâteori noi mergem la casa Domnului, acolo să fie și Domnul Isus! Să luăm exemplu de la Simeon și să trăim în ascultare de Duhul Sfânt. Să avem frică de Domnul și să ducem și noi vieți sfinte pentru slava Lui Dumnezeu!