16 Noiembrie, 2008

Iona 1:3a

Și Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de Fața Domnului.

Nu cred că este vre-un creștin care să nu știe aceste cuvinte. De mici copii am învățat de Iona și mereu prin bisericile noastre am auzit vorbindu-se de Iona. Și cei mici și cei mari am avut și avem ce învăța de la el. Însuși Domnul Isus l-a menționat pe Iona și peștele lui! Când Dumnezeu i-a vorbit lui Iona și i-a spus să meargă la Ninive, Iona nu a spus că nu se duce. El nu a ripostat că nu se merită să li se predice unor oameni care erau răi și oricum nu erau gata să asculte. Și de fapt, de ce să li se fi predicat unor oameni care urmau ca mai târziu să atace țara lui Israel?!...Iona însă nu a spus nimic. Când oamenii l-au văzut cu bagajele făcute, poate că au crezut că Iona pleacă la Ninive. Numai că Iona a avut alte planuri. El s-a sculat să fugă la Tars, departe de Fața Domnului! Iona a crezut că Domnul este numai la Iafo, dar nu și la Tars! El a crezut că Domnul te vede pe uscat dar nu și pe mare! Cu toții știm că Iona nu a putut fugi prea departe! În loc de Tars, Iona a ajuns în adâncul mării! Când Domnul ne vorbește nouă--nu,nu să ne trimită la Ninive, ci mult mai aproape, la vecinul sau colegul nostru de lucru--încotro o luăm noi? Credem oare și noi ca și Iona că putem fugi departe de fața Domnului? Să ne rugăm ca Domnul să ne dea tuturor un duh de ascultare de Domnul și de Cuvântul Lui!