18 Septembrie, 2008

Psalmul 126:6

Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânța, se întoarce cu veselie, când își strânge snopii.

Înțeleptul Solomon a scris că există o vreme a râsului și o vreme a plânsului. Acest psalm le are pe amândouă. Există o vreme a semănatului, când sunt muncile grele ale desțelenirii ogorului, ale spargerii bulgărilor și ale altor activități care pot aduce lacrimi. Dar orice plugar știe că nu la semănat e bucuria. După ce ai pus sămânța sub glie, chiar dacă ai tras drept fiecare breazdă, tot nu se vede nimic. Trebuie să treacă timp, să vină ploile, să dogorească soarele și abia atunci începe să apară câte un fir verde. Chiar dacă se zărește ceva, bucuria tot nu e atunci, ci bucuria va fi la seceris. Când se vor strânge snopii plini de rod, atunci plugarul se întoarce cu bucurie! Poate că în viața ta ești doar la prima fază a semănatului, sau la faza așteptării. Mai ai răbdare, secerișul nu e departe. Așteptarea plugarului nu e ușoară, dar Biblia spune că el așteaptă cu răbdare secerișul care-i aduce multă bucurie. Să ne rugăm Domnului ca El să ne dea putere să lucrăm pentru Numele Lui, chiar dacă nu se vede nimic și să așteptăm secerișul în răbdare.