09 Iulie, 2008

Psalmul 66:20

Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea, și nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui.

Psalmistul a binecuvântat pe Domnul pentru faptul că rugăciunea lui nu a fost lepădată. Conceptul acesta nu are echivalent în Noul Testament. Cei care se apropie de Dumnezeu în Numele Domnului Isus, au garanția că rugăciunea lor este auzită de Dumnezeu. Niciunul din noi nu gândim că rugăciunile noastre s-ar putea să fie lepădate. Pentru cei din Vechiul Testament nu a fost așa de simplu, deoarece ei au avut nevoie de o anumită stare de neprihănire, pentru a putea cere ceva Lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a îndepărtat bunătatea Lui față de psalmist. Noi putem spune cu mai multă confidență că Dumnezeu nu și-a îndepărtat bunătatea față de noi, ci o înnoiește în fiecare zi. Dumnezeu ne-a ales prin har să fim copiii Lui, de aceea ne primește la tronul harului său în fiecare clipă. Intrarea noastră la Dumnezeu a fost asigurată de Domnul Isus, așa că nimeni nu mai poate revoca acest drept. Să ne închinăm Lui și să-I mulțumim pentru harul Lui nespus de mare și să trăim în așa fel încât să-I aducem onoare în fiecare clipă!