16 Mai, 2008

Psalmul 17:5

Pașii mei stau neclintiți pe cărările Tale, și nu mi se clatină picioarele.

Psalmistul David a înțeles că atunci când stai pe cărările Domnului, nu ți se clatină picioarele. Oamenii nu înțeleg acest principiu. Ei merg pe tot felul de cărări și apoi se miră că nu au stabilitate și se clatină pe acele cărări. Singurul remediu este să fii sigur că ești în căile Domnului și nu în altă parte. După ce am fost mântuiți, Domnul ne-a pus pe calea îngustă. Toți cei mântuiți nu mai caută alte cărări, ci se bucură că au fost puși pe calea care duce în sus! Pe această cale nu ți se clatină picioarele. Dar, dacă vrem să părăsim calea Domnului și să umblăm din nou în căile noastre, chiar dacă ni se vor părea bune, ele vor duce la moarte. Mă rog Domnului ca toți să mergem pe calea îngustă. Să nu părăsim această cale și să ne dăm toate silințele să fim mereu găsiți în căile lui. El să ne întărească picioarele la toți și să ne ajute să stăm mereu pe calea Lui până-n ziua când vom ajunge la El acasă!