12 Mai, 2008

Psalmul 139:23

Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă, și cunoaște-mi gândurile!

Psalmistul David a cunoscut măreția și atotprezența Lui Dumnezeu. El a fost conștient că nu se poate ascunde de Domnul oriunde ar fugi. De aceea El a cerut ca Domnul să-l cerceteze în așa fel încât inima lui să fie cunoscută! Profetul Ieremia ne-a spus, că Domnul singur poate cerceta inima, deoarece inima este nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea. David nu a vrut doar inima să-i fie cercetată, ci și gândurile lui. Dorim noi ca gândurile noastre să fie cercetate? David dorea ca cei răi să fie nimiciți, dar nu din ură, ci din dorința ca să nu mai fie din aceia care-L urăsc pe Dumnezeu. Motivația lui a fost curată, de aceea a cerut Domnului să se uite la inima și la gândurile lui. Să ne rugăm Domnului ca și noi să fim conduși de dragostea Lui Dumnezeu și tot ce facem să fie determinat de această dragoste. Atunci la cercetarea Lui nu vom roși de rușine, ci vom putea spune ca și David: Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă, și cunoaște-mi gândurile!