30 August, 2007

Matei 18:33

Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, aşa cum am avut eu milă de tine?

Domnul Isus a spus celor din vremea Lui o pildă despre un împărat, care s-a socotit cu robii săi. A început socoteala cu unul care-i era dator cu zece mii de talanţi de aur. Acesta nu a avut cu ce plăti, de aceea împăratul a dat ordin ca să-l vândă pe el şi pe întreaga lui familie ca să plătească datoria. Robul însă s-a aruncat la pământ şi după ce s-a închinat, i-a cerut îngăduinţă spunând că va plăti tot ce era dator. Stăpânul când a vâzut pe acel rob proşternut la picioarele lui, i s-a făcut milă de el şi l-a iertat de toată datoria! Iertat de uriaşa lui datorie, acel rob a întâlnit un coleg de lucru care-i era dator lui, cu o sută de dinari. O nimica toată în comparaţie cu datoria ce i-a fost iertată lui! Robul iertat a cerut suta de dinari de la colegul, care a făcut exact ce a făcut acesta înaintea împăratului. A cerut îngăduinţă spunând că şi el va plăti. Dar acesta nu a vrut să audă de aşa ceva. S-a dus şi l-a aruncat în temniţă pe colegul lui, fiindcă nu a avut cu ce să plătească datoria faţă de colegul iertat! Când a auzit stăpânul acest lucru, a pus întrebarea din acest verset. Deşi, e strigător la cer, mai sunt oameni care sunt la fel ca acest rob iertat. El a primit iertarea, dar el nu a vrut să dea iertare la altul. Să ne rugăm ca Domnul Isus să ne dea harul să fim iertători aşa cum am fost şi noi iertaţi de Domnul Isus!