09 Iulie, 2007

Filipeni 3:20

Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus
Cristos!

Apostolul Pavel a scris aceste rânduri din închisoarea Romei către prietenii lui din Filipi. În acest oraş a ajuns el prima dată când a pus piciorul pe pământul Europei. În Filipi a văzut cum se închinau căutătorii de Dumnezeu, pe malul râului. S-a bucurat în casa Lidiei cu primii creştini, dar tot acolo l-a aşteptat şi închisoarea. În închisoarea din Filipi el a cântat cântări de laudă până s-a cutremurat închisoarea. Tot ]n Filipi s-a botezat şeful închisorii în noaptea când
Pavel şi Sila au cântat laudă Domnului! Cei din Filipi erau cetăţenii Romei, oraşul lor fiind colonie Romană. Poate că mulţi nici nu ştiau unde e Roma şi poate nu au fost niciodată acolo,dar prin decret imperial, ei erau cetăţeni Romani. Pavel a scris acelor credincioşi să-i asigure că ei au o cetăţenie net superioară cetăţeniei romane. Dacă lumea preţuia şi dorea cetăţenia romană,Pavel însă spunea că cetăţenia noastră este în ceruri! Noi aparţinem cerului şi aici pe pământ suntem doar străini şi călători! Cetăţenia cerului am primit-o în dar de la Domnul Isus. El a
venit de acolo şi ne-a dat prin credinţă dreptul şi autoritatea să devenim copiii Lui Dumnezeu. În poziţia aceasta, ca cetăţeni ai cerului, avem dreptul la Pomul Vieţii şi vom intra pe porţi în cetate. Avem o ţară, avem o moştenire nestricăcioasă şi avem o destinaţie veşnică. Ca şi cetăţeni ai cerului trebuie să avem dorinţa şi bucuria să spunem tuturor despre Regele nostru şi despre faptul că El a venit să moară ca noi să putem fi împăcaţi cu Tatăl. De asemenea trebuie
să ne purtăm cu demnitate faţă de Evanghelia care ne-a adus vestea bună a dragostei Lui Dumnezeu! Ca cetăţeni noi aşteptăm pe Domnul Isus să aducă desăvârşirea mântuirii noastre. Mântuirea a început cu alegerea şi chemarea Lui Dumnezeu, dar va culmina cu glorificarea noastră. Acel eveniment îl aşteptăm, de aceea să ne silim să fim găsiţi fără vină şi în pace.