04 Iulie, 2007

Filimon 1:6

Îl rog ca această părtăşie a ta la credinţă să se arate prin fapte care sa dea la iveală tot binele ce se face între noi, în Cristos!

America îşi sărbătoreşte ziua de naştere, ziua când a devenit independentă. În această zi ne aducem aminte de jertfele care s-au depus ca această ţară să fie liberă si fiecare om să poată să-şi împlinească visurile. Apostolul Pavel a scris aceste puţine rânduri unui prieten referitor la sclavul acestuia, care a fugit de la el. Onisim a fugit de la Filimon, dar în fuga lui a ]ntâlnit pe Pavel care l-a condus la adevărata libertate, libertate câştigată în Cristos. Dorinţa lui Pavel a fost ca Filimon să-l reprimească pe Onisim nu ca pe un sclav, ci ca pe un frate în credinţă. Apelul care Pavel l-a facut, arată sensibilitatea mare ce-o avea apostolul faţă de Filimon. A avut autoritatea să-i poruncească, dar nu a facut-o. El s-a rugat Lui Dumnezeu ca participarea lui Filimon la credinţă, să se vadă prin fapte, fapte care să dea la iveala tot binele ce se face între noi, în Cristos. Cel ce este al Lui Cristos îşi arată participarea la credinţă prin fapte, care să-L arate pe Cristos, pe Cel ce lucrează de fapt tot binele ce se face între noi. Cei eliberaţi de Domnul Isus, vor sărbători această zi cu bucuria în suflet că au fost scoşi din dependenţa lor faţă de păcat şi au fost aduşi la independenţă faţă de tot ce este rău! Participarea noastra la credinţă se va dovedi prin faptele bune, de aceea să ne rugăm ca El să ne ajute să facem fapte vrednice de pocăinţa noastră!