16 Iunie, 2007

Romani 8:16

Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai Lui Dumnezeu.

Aici ca şi în Galateni 4:6, Duhul Sfânt depune mărturie împreună cu duhul omului răscumpărat despre realitatea apartenenţei acestuia din urmă, în familia Lui Dumnezeu. Aceasta s-a realizat prin mântuirea dată în dar de Dumnezeu prin Domnul Isus celor ce cred în El. Slujba Duhului este să ateste ceea ce s-a făcut în viaţa noastră. Duhul Sfânt face această mărturie în inima credinciosului pentru a-i da mereu asigurarea ce a ajuns în Cristos. Chiar dacă progresul este infim, Duhul Sfânt nu-şi bazează mărturia pe ceea ce facem noi, ci pe ceea ce-a făcut Domnul Isus în locul nostru. Strigătul ce-l produce Duhul Sfânt în noi nu este unul de disperare, ci este de declararea poziţiei noastre faţă de Abba, adică faţă de Tatăl. El nu se uită la noi, ci la Cel ce-a stabilit această realitate. Aceasta este asigurarea ce ne-o aduce Duhul Sfânt în viaţa noastră. Ne dă acest lucru voie să mai păcătuim? Mai dorim să păcătuim? Nicidecum! Dimpotrivă, Duhul Sfânt va rodi în viaţa credincioşilor roada Lui, roadă care va rămâne în veac! Ca şi copii ai Lui Dumnezeu, noi trebuie să demonstrăm lumii că arătăm ca El, vorbim ca El, ne purtăm aşa cum s-a purtat Domnul Isus în timp ce-a fost pe pământ. Mergem pe calea Lui cu voioşie şi astăzi? Duhul ne adevereşte că suntem copiii Lui Dumnezeu, de aceea să-I dăm ascultare şi astăzi şă să umblăm ca şi copii ai Lui Dumnezeu!