7 Aprilie, 2007

Matei 27:57-61

Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era şi el ucenic al Lui Isus. El s-a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in, şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului, apoi a plecat. Maria Magdalina şi cealaltă Marie erau acolo, şi şedeau în faţa mormântului.

În ziua de Sâmbătă, Domnul Isus a fost în mormânt. Chiar dacă sunt discuţii cu privire la data morţii, nimeni nu contestă că Sâmbătă Domnul Isus nu ar fi fost în mormânt. Este cunoscut faptul că El s-a supus morţii de bună voie ca să ne răscumpere din păcat, dar şederea Lui în mormânt rămâne o enigmă. A coborât El în închisoarea morţii în acest timp? S-a dus oare în cartierul general al demonilor pentru a le arăta Cine a biruit? E foarte posibil că a fost să elibereze pe cei care în timpul Vechiului Testament au crezut în Dumnezeu, şi au umblat în ascultare de El. Aceştia au fost mutaţi din “sânul lui Avraam,” în prezenţa Lui Dumnezeu. Sfântul Petru a scris în 1 Petru 3:18-20 despre acest lucru şi cred că s-a referit tocmai la coborârea Domnului Isus în locuinţa morţilor, în iad, ca să declare biruinţă deplină asupra diavolului. El a stat în mormânt, dar nu a stat inactiv, ci “înviat în duh” s-a dus să predice duhurilor din închisoare. Să medităm adânc la acest fapt şi să-I mulţumim că din dragoste a murit pentru noi, din marea-I bunătate nu a lăsat nimic nefăcut, ci a împlinit totul pentru noi! Iosif i-a dăruit mormântul. Simon din Cirena i-a dus crucea. Femeile au stat în faţa mormântului. Toţi au făcut ceva pentru El. Să ne punem şi noi la dispoziţia Lui cu ce suntem şi cu ce avem ca El să ne folosească pe fiecare la locul unde El ne vrea, după măsura credinţei noastre. În sfântă aşteptare să ne rugăm ca El să ne dea biruinţă asupra a tot ce este rău, iar ziua învierii să o celebrăm cu azimile curăţiei, măturând orice aluat vechi!