04 Aprilie, 2007

Matei 26:8

Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis: “Ce rost are risipa aceasta?”

În ziua de Miercuri a Săptămânii Mari, se pare că Domnul Isus a fost în Betania. În acea zi nu s-a angajat în discuţii majore, ci a petrecut un timp de linişte cu ucenicii şi prietenii din Betania. Matei a scris că Domnul Isus a fost în casa lui Simon leprosul, şi acolo o femeie a adus un vas de alabastru cu mir foarte scump. Ea a turnat vasul acesta cu parfum scump pe capul Domnului Isus. Era clar pentru ucenici că ceva se va întâmpla, iar femeia aceasta a găsit de bine ca foarte aproape de moartea Domnului Isus să facă această “ungere” cu mir. Ucenicii au văzut risipă în actul de dragoste şi dăruire al acestei femei. Ei nu au văzut în aceasta, decât valoarea numerică a parfumului. Dacă aşa se considera, ei aveau dreptate. Totul a fost o risipă. Mirul se putea vinde foarte scump, iar banii se puteau da săracilor. Din punct de vedere financiar ei au avut perfectă dreptate. Numai că în lumea Domnului Isus, aurul îşi pierde valoarea, iar bănuţii văduvei cresc în valoare! Parfumul risipit pe capul Lui avea mai mare valoare decât toţi banii care s-ar fi putut da săracilor. Ce importantă este perspectiva pe care o avem asupra lucrurilor! Ucenicii vedeau doar valoarea numerică a parfumului. Femeia aceasta vedea valoarea Persoanei pe care era turnat mirul. Domnul Isus vede valoarea dăruirii depline! Ea a dat ce-a avut mai scump, ce a preţuit poate cel mai mult, pentru Cel care ar fi trebuit să fie preţuit mai mult decât orice pe lume! Această femeie a ţinut mult la vasul ei de alabastru cu mir scump, dar Cel ce-a venit în viaţa ei era mult mai scump pentru ea. Ea jertfeşte pe măsura preţuirii ei faţă de Domnul Isus! Domnul Isus apără pe cei ce se jertfesc. El este de partea celor ce fac lucruri frumoase pentru El! El nu lasă dezaprobarea ucenicilor să continue, ci o opreşte spunând: “de ce faceţi supărare femeii?” Cât de mult Îl preţuim noi pe Domnul Isus? Cât suntem gata să jertfim pentru El? Prieteni şi fraţi, El a dat totul pentru noi; suntem noi gata să dăm totul pentru El? Când dăm totul de fapt nouă ne dăm, căci El va lua ce-i dăm şi-l va transforma într-un ”lucru frumos” făcut pentru noi!