12 Iunie, 2006

Psalmul 51:11

Nu mă lepăda de la Faţa Ta, şi nu lua de la mine Duhul Tăul cel Sfânt.

Psalmistul David a scris acest psalm după ce a venit la el proorocul Natan ca să-l confrunte pentru păcatul lui. David a cerut Domnului să-i ierte fărădelegea şi să nu ia Duhul Sfânt de la el. Această rugăciune este unică în toată Biblia. Nici unul din toţi oamenii care sunt pomeniţi pe paginile Bibliei nu au făcut o astfel de rugăciune. David a înţeles însă, că Duhul Sfânt poate să fie luat din viaţa unde este păcat! Nu ştim multe despre acest sentiment ce l-a avut David, dar credem că nu a fost un lucru simplu. Cred că David a intrat în panică gândindu-se la posibilitatea aceasta. David şi-a recunoscut păcatul şi s-a pocăit, dar s-a temut ca nu cumva Duhul Sfânt să fie luat de la el şi să fie lepădat de la faţa Lui Dumnezeu. Dumnezeu însă l-a iertat şi nu l-a lepădat de la Faţa Lui şi nici nu a luat Duhul Sfânt de la David. În Noul Testament Duhul Sfânt când pecetluieşte pe cel credincios, acea sigilare este permanentă, nu temporară. Când venim la Domnul Isus El ne botează cu Duhul Sfânt şi acel botez ne pune în Trupul Lui Cristos, adică în Biserica Lui Dumnezeu. Nimeni şi nimic nu mai poate schimba acea tranzacţie facută de Domnul Isus! Să ne bucurăm şi să-I dăm slavă pentru că ne-a botezat cu Duhul Sfânt şi ne-a dat siguranţa eternă că suntem ai Lui pentru totdeauna! Pentru noi nu este lepădare de la Faţa Lui Dumnezeu şi nici luarea Duhului Sfânt. Noi trebuie să nu ne temem de nimic, ci doar de păcat! Să ne ferim de orice aparenţă a răului şi să trăim şi azi cu bucuria că suntem copiii Lui Dumnezeu care fac voia Lui!