17 Aprilie, 2006

Luca 24:31

Atunci li s-au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El s-a făcut nevăzut dinaintea lor.

În ziua învierii, Domnul Isus a călătorit spre Emaus. După întâlnirea cu doi ucenici, cei trei au stat la masă. În acel timp, ochii ucenicilor s-au deschis şi L-au cunoscut pe Cel ce a înviat. În clipa aceea Domnul Isus s-a făcut nevăzut dinaintea lor. Ochii lor L-au văzut, dar nu au putut să-L identifice pe Domnul. Cuvintele Lui au demonstrat că ştie foarte mult despre tot ce s-a petrecut în Ierusalim şi cunoştea chiar şi legătura profetică cu evenimentele referitoare la Domnul Isus. Ucenicii au auzit aceste cuvinte, dar nu au putut să asocieze pe acest străin de pe drum cu Domnul Isus. Când însă au fost la frângerea pâinii, ochii lor s-au deschis. Să facă Domnul ca toţi ochii să se deschidă şi astfel oamenii să vadă cine-I Isus! Cei doi ucenici au alergat înapoi la Ierusalim şi au spus tuturor că a înviat Domnul cu adevărat! Mai sunt oare ochii noştri închişi? Nu putem nici noi să vedem dincolo de normalul acestei lumi? Vedem oare tot cum vede lumea? Cei ce sunt ai Lui văd lucrurile duhovniceşti şi le înţeleg! Să ne rugăm ca Domnul să ne ţină ochii deschişi pentru a-L vedea întotdeauna pe Domnul Cel viu înaintea noastră şi în tot ceea ce face pentru noi în fiecare zi!