6 Ianuarie, 2006

Psalmul 62:5

Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea.

David a fost omul care nu s-a dat înapoi de la încrederea lui în Dumnezeu. Nu au fost uşoare bătăliile prin care a trecut, dar în toate el s-a încrezut în Dumnezeu. De tânăr a învăţat să se încreadă în Domnul atunci când turma lui a fost atacată de animale sălbatice. Apoi când a trebuit să meargă împotriva lui Goliat, David a dat dovadă de o puternică încredere în Domnul. Dar şi atunci când Saul l-a urmărit cu gândul să-l omoare, David tot în Dumnezeu şi-a pus încrederea. De la Dumnezeu i-a venit orice nădejde. Nu a fost nimeni cu David care să fi fost mai încrezător ca el în Dumnezeu. El a trebuit să inspire pe cei care au mers cu el, de aceea David s-a uitat numai la Domnul pentru ajutor. Am început un an nou, de aceea îndemnul meu este ca noi toţi să ne încredem în Dumnezeu şi să nădăjduim în făgăduinţele Lui. Să nu ne punem încrederea în noi sau în alţi oameni, ci numai în Dumnezeu! El nu ne-a lăsat niciodată singuri. El a fost mereu cu noi şi ne-a ocrotit prin orice situaţii am trecut. Dumnezeu nu se schimbă, ci rămâne mereu acelaşi! Să ne ajute El ca tot timpul să ne punem încrederea în Domnul şi să nădăjduim în El!